Regimul sistemului național de transport al petrolului și al conductelor magistrale care asigură transportul și tranzitul petrolului

Azi

Legea 238/2004 · 13 articole

Articolul 14

(1) Sistemul național de transport al petrolului este sistemul de transport al petrolului aflat în proprietatea publică a statului și este de importanță strategică.

(1¹) Dreptul de operare a sistemului național de transport al petrolului se acordă unui titular de acord petrolier, în condițiile legii.

(2) Investițiile efectuate din surse proprii ale titularului, pe durata concesiunii, în vederea operării sistemului național de transport al petrolului, concretizate în dezvoltări și modernizări ale sistemului național de transport al petrolului, fac parte din proprietatea publică a statului.

(3) Investițiile prevăzute la alin. (2) sunt considerate active corporale supuse amortizării, potrivit prevederilor legale.

(4) Investițiile efectuate în baza unui contract de parteneriat public-privat au regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (1) .

(5) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, finanțate din surse bugetare, nu se supun amortizării.

(6) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, precum și cele prevăzute la alin. (2) se predau de către titular autorității competente și de reglementare, la data încetării concesiunii.

Articolul 15

(1) Prin derogare de la prevederile pct. I subpct. 17 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, investițiile efectuate din surse proprii ale titularului, concretizate în bunuri noi, similare celor prevăzute la art. 14 , dar care nu fac parte din sistemul național de transport al petrolului, au regimul juridic de bunuri proprietate privată și se pot conecta la acesta.

(2) Titularul are obligația să permită accesul la aceste conducte în condițiile art. 47 lit. b) .

Secțiunea 1 — Tranzitul țițeiului

Articolul 16

Tranzitul țițeiului se efectuează prin conducte magistrale, pe baze contractuale, cu respectarea legislației în vigoare și a acordurilor internaționale la care România este parte.

Articolul 17

Contractele de tranzit al țițeiului vor fi negociate de entitățile desemnate de statul român cu entitățile corespondente din statele implicate, având la bază și condițiile/clauzele contractuale stabilite potrivit mandatului autorităților competente și de reglementare.

Articolul 18

Condițiile prevăzute în contractele de tranzit nu vor include clauze restrictive nejustificate sau care să pericliteze securitatea furnizării și calitatea serviciilor, ținându-se cont de rezerva de producție, capacitatea de depozitare și de eficiența modului de operare a sistemului existent.

Secțiunea a 2-a — Regimul transportului petrolului prin sistemul național de transport

Articolul 19

Transportul petrolului prin sistemul național de transport constituie un serviciu public de interes național și importanță strategică.

Articolul 20

(1) Concesionarul sistemului național de transport al petrolului are calitatea de transportator comun și obligația de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibilă a sistemului, tuturor solicitanților, persoane juridice autorizate, în condiții egale, în mod nediscriminatoriu și transparent.

(2) Capacitatea disponibilă reprezintă diferența dintre capacitatea fizică totală a sistemului și capacitatea angajată prin obligațiile contractuale asumate de către transportator, prin contracte încheiate și în vigoare la data solicitării de către un beneficiar, asigurând totodată:

a) transportul petrolului aparținând transportatorului;

b) îndeplinirea unor obligații privind prestarea unor servicii publice de către transportatorul comun, conform legislației în vigoare;

c) menținerea unei rezerve de capacitate necesare operării sistemului în condiții de securitate, flexibilitate și eficiență, potrivit normelor tehnice emise de transportator și avizate de autoritatea competentă și de reglementare.

(3) Accesul la capacitatea disponibilă a sistemului național de transport al petrolului reprezintă dreptul oricărui solicitant autorizat de a beneficia de racordare efectivă la sistem și/sau de transport al propriilor cantități de țiței, condensat și/sau gaze naturale, corespunzător contractului de transport încheiat și în schimbul achitării tarifelor de transport.

(4) Tarifele de transport din sistemul național de transport se stabilesc de către autoritatea competentă și de reglementare, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 21

(1) Transportatorul comun nu este obligat să asigure accesul la sistemul național de transport al petrolului atunci când:

a) nu există capacitate disponibilă în conductele magistrale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) , pentru rutele solicitate. În cazul în care nu există suficientă capacitate disponibilă pentru a transporta întreaga cantitate solicitată, transportatorul comun va informa solicitantul, iar acesta va putea să își ajusteze cererea în mod corespunzător;

b) există considerente temeinice de ordin tehnic, operațional sau de siguranță, care pot afecta securitatea operării sistemului;

c) calitatea petrolului solicitat să fie transportat nu respectă:

(i) specificațiile de calitate corespunzătoare pentru sistemul național de transport al petrolului;

(ii) specificațiile de calitate a transporturilor de petrol contractate;

(iii) calitatea transporturilor de petrol solicitate, cărora li s-a acordat un nivel mai înalt de prioritate în cadrul cererii.

(2) Orice refuz al transportatorului comun de a asigura oricărui solicitant accesul la sistemul național de transport va fi motivat în mod corespunzător și transmis în scris acestuia și către autoritatea competentă și de reglementare.

(3) Transportatorul comun are următoarele obligații:

a) asigură integritatea calitativă și cantitativă a petrolului transportat, cu deducerea cantităților aferente pierderilor tehnologice, calculate conform instrucțiunilor tehnice în vigoare;

b) asigură o rezervă de capacitate, necesară operării sistemului în condiții de securitate, flexibilitate și eficiență, potrivit normelor tehnice emise de transportator și avizate de autoritatea competentă și de reglementare.

(4) Solicitantul va avea dreptul de a se adresa autorității competente și de reglementare referitor la refuzul transportatorului comun, a cărui soluționare se va face printr-o procedură stabilită de aceasta prin reglementări, iar soluția autorității competente și de reglementare este obligatorie pentru transportator și solicitant.

Articolul 22

Autoritatea competentă și de reglementare are dreptul să investigheze, să analizeze și să soluționeze, din proprie inițiativă, orice caz de refuz al accesului la sistemul național de transport, înregistrat de către transportatorul comun.

Articolul 23

(1) Nu pot avea calitatea de transportator comun persoanele juridice care:

a) sunt controlate, fie prin deținerea de acțiuni sau pachete de acțiuni, fie prin orice altă formă de exercitare a controlului asupra managementului ori administrării, fie în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparență și nediscriminare a accesului la sistemul național de transport al petrolului, de o terță persoană juridică angajată în mod direct ori indirect în activități de producție, prelucrare, rafinare sau comercializare a petrolului;

b) sunt controlate simultan de persoane fizice sau juridice care dețin controlul ori sunt capabile să exercite controlul asupra persoanelor juridice prevăzute la lit. a) , prin deținerea de acțiuni sau pachete de acțiuni, ori prin altă formă de deținere a controlului, sau în orice alt mod ce ar putea fi considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparență și nediscriminare a accesului la sistemul național de transport.

(2) Persoana juridică ce deține calitatea de transportator comun nu se va angaja în mod direct sau indirect în operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare, precum și în activități de prelucrare, rafinare ori comercializare a petrolului, inclusiv prin deținerea de acțiuni sau pachete de acțiuni, ori printr-un contract de management în care este implicată oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) , sau în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparență și nediscriminare a accesului la sistemul național de transport.

Articolul 24

Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2) , transportatorii comuni au dreptul de a efectua operațiuni comerciale de cumpărare-vânzare a petrolului în condițiile stabilite și în limitele aprobate de autoritatea competentă și de reglementare, strict în vederea asigurării echilibrului fizic și menținerii în parametrii operaționali a sistemului național de transport. Orice astfel de operațiune se comunică autorității competente și de reglementare la momentul executării, iar evidențele contabile privind astfel de operațiuni vor fi ținute distinct de cele privind transportul prin sistemul național de transport.

Articolul 25

(1) Pentru a asigura întreținerea sistemului național de transport al petrolului și pentru a elimina apariția posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecție și de siguranță.

(2) Zonele de protecție și de siguranță se determină în conformitate cu normativele și prescripțiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentă și de reglementare.

(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terților, cuprinse în zonele de protecție și de siguranță, se stabilește drept de servitute legală.

(4) Transportatorii au dreptul să realizeze lucrări de intervenții numai cu anunțarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervențiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergență cuantumul despăgubirilor se stabilește de către instanțele judecătorești.

Articolul 26

(1) Regimul juridic al transportului gazelor naturale se stabilește prin lege specială.

(2) Modul de reglementare a accesului, a refuzului de acces la sistem, a avizării normelor tehnice privind transportul gazelor naturale, a operațiunilor comerciale efectuate în baza art. 24 , precum și tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale se stabilesc de către autoritatea competentă și de reglementare.

(3) Abrogat.