Legea 246/2015 · 6 articole
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, este împuternicită să aplice instrumentele de rezoluție asigurătorilor care îndeplinesc condițiile de declanșare a rezoluției.
Potrivit dispozițiilor art. 67 , instrumentele de rezoluție sunt următoarele:
a) vânzarea activității și a portofoliului;
b) instituția-punte;
c) separarea activelor.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, poate aplica instrumentele de rezoluție individual sau în orice combinație, cu respectarea prevederilor art. 70 .
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, poate aplica instrumentul de separare a activelor numai împreună cu un alt instrument de rezoluție.
În situația în care sunt utilizate doar instrumentele de rezoluție prevăzute la art. 68 lit. a) sau b) , iar ele sunt utilizate pentru a transfera doar parțial active, drepturi sau obligații ale unui asigurător supus rezoluției, asigurătorul rezidual de la care au fost transferate activele, drepturile sau obligațiile este lichidat, conform procedurii obișnuite de insolvență. Lichidarea se realizează într-un termen rezonabil, având în vedere orice eventuală situație în care asigurătorul rezidual trebuie să furnizeze servicii sau sprijin pentru a permite destinatarului să-și desfășoare activitățile sau să presteze serviciile aferente elementelor transferate, precum și orice alt motiv care face necesară continuarea activității asigurătorului rezidual pentru atingerea obiectivelor rezoluției sau respectarea principiilor prevăzute în lege.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, și Fondul de garantare a asiguraților, în calitatea sa de administrator al Fondului de rezoluție pentru asigurători, acționând în temeiul art. 146 și 147 , pot recupera orice cheltuieli rezonabile suportate în mod justificat în legătură cu utilizarea instrumentelor de rezoluție, cu exercitarea competențelor de rezoluție, în una sau mai multe dintre modalitățile următoare:
a) ca deducere din orice contraprestații plătite de destinatar asigurătorului supus rezoluției sau, după caz, proprietarilor acțiunilor sau ai altor instrumente de proprietate;
b) de la asigurătorul supus rezoluției, în calitate de creditor preferențial;
c) din orice încasări rezultate în urma încetării funcționării instituției-punte sau a vehiculului de administrare a activelor, în calitate de creditor preferențial.