LexistoriaDreptul la drept.

Aspecte specifice operațiunilor petroliere desfășurate cu privire la perimetre petroliere offshore

Azi

Legea 256/2018 · 8 articole

Articolul 11

(1) Titularii care desfășoară operațiunile petroliere și execută lucrările prevăzute la art. 1 asupra imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale beneficiază de un drept de trecere subteran, de suprafață sau aerian, constituit prin prezenta lege, pe toată durata operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1 , care implică imobilele menționate.

(2) Dreptul de trecere instituit prin prezenta lege este autorizat de către Ministerul Energiei în conformitate cu prevederile art. 4 și ale art. 8 și constă în:

a) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, dreptul de folosință și dreptul de efectuare a lucrărilor la conductele subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și la instalațiile, cablurile și echipamentele conexe acestora, cu privire la imobilele necesare coridorului de construcție, zonei de protecție și siguranță, precum și cu privire la imobilele necesare accesului la acestea dinspre și către drumurile publice;

b) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, și dreptul de folosință cu privire la imobilele de la lit. a) în vederea operării, întreținerii, reparării, modernizării, reabilitării, intervenirii în caz de avarii sau accidente și retehnologizării conductelor subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și a instalațiilor, cablurilor și echipamentelor conexe acestora;

c) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, la terenurile și obiectivele necesare pentru desfășurarea operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1 ;

d) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, dreptul de folosință a imobilelor și dreptul de efectuare a lucrărilor aferente drumurilor, inclusiv a celor existente, pentru accesul la obiectivele necesare pentru desfășurarea operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1 .

(3) Dreptul de trecere prevăzut la alin. (2) se instituie prin prezenta lege și se exercită pe toată durata operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1 în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra imobilelor de la alin. (1) .

(4) În exercitarea dreptului de trecere pentru instalarea, existența și operarea conductelor subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și instalațiilor, cablurilor și echipamentelor conexe, precum și pentru realizarea și exploatarea drumurilor de acces titularii pot:

a) să folosească imobilele în conformitate cu autorizările eliberate conform prezentei legi pentru realizarea lucrărilor, inclusiv pentru lucrările de organizare de șantier, depozitare de materiale, echipamente, utilaje și instalații;

b) să aibă acces la utilitățile publice, în condițiile legii;

c) să desființeze culturi sau plantații ori alte amenajări, în măsura strict necesară; în cazul afectării construcțiilor existente, se vor respecta prevederile Legii nr. 50/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la expertizare și cerințele proiectelor tehnice, iar costurile aferente întocmirii expertizelor și proiectelor tehnice necesare vor fi suportate integral de către titular în toate cazurile;

d) să extragă materiale și să capteze apa, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

(5) Dispozițiile cap. II din Legea nr. 238/2004 , cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile titularilor de acorduri petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare, de dezvoltare-exploatare sau de exploatare cu privire la perimetre petroliere offshore în ceea ce privește accesul la imobilele care sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, altele decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale.

Articolul 12

(1) Dreptul de trecere prevăzut la art. 11 se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi reale sau activități desfășurate în legătură cu imobilele afectate, cu condiția îndeplinirii prevederilor din autorizarea Ministerului Energiei prevăzută la art. 4 și 8 și procedurii de notificare prevăzute la art. 13 și de despăgubire în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, existența oricăror proceduri administrative sau judiciare generate de Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, notate sau nu în cartea funciară, nu invalidează instituirea și exercitarea valabilă a dreptului de trecere reglementat în prezenta lege.

(3) Existența unui litigiu, indiferent de temeiul juridic invocat de reclamant, notat sau nu în cartea funciară, la data notificării transmise de titular conform art. 13 sau apariția unui litigiu ulterior notificării nu poate duce la suspendarea, invalidarea sau amânarea exercitării valabile a dreptului de trecere reglementat de prezenta lege.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (2) și (3) , compensațiile și despăgubirile prevăzute la art. 14 se plătesc persoanei desemnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă ca fiind îndreptățită la primirea sumelor respective.

Articolul 13

(1) Titularii transmit proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor afectate de exercitarea dreptului de trecere și în prealabil Ministerului Energiei, cu minimum 30 de zile înainte de data prevăzută pentru începerea exercitării dreptului de trecere prevăzut la art. 11 , o notificare privind exercitarea dreptului de trecere, ce trebuie să cuprindă următoarele:

a) enumerarea operațiunilor ce urmează a fi efectuate de titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 asupra imobilelor;

b) enumerarea condițiilor, restricțiilor și interdicțiilor care sunt instituite pe parcursul exercitării drepturilor prevăzute la art. 11 ;

c) perioada calendaristică în interiorul căreia sunt exercitate drepturile prevăzute la art. 11 , de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 ;

d) faptul că suma compensațiilor și despăgubirilor prevăzute la art. 14 este stabilită conform unui raport de evaluare potrivit prezentei legi.

(2) Notificarea se transmite proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor, titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 având obligația să informeze titularii altor drepturi și activități, în cazul în care sunt diferiți de proprietari.

(3) Proprietarii imobilelor prevăzute la art. 11 și/sau deținătorii altor drepturi reale, precum și/sau titularii altor drepturi și activități afectați de exercitarea dreptului de trecere sunt obligați să permită accesul pentru exercitarea dreptului de trecere începând cu prima zi a perioadei prevăzute la alin. (1) lit. c) , în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(3) , în caz de avarii, accidente tehnice, calamități sau alte evenimente cu caracter excepțional, pentru lucrări și operațiuni necesare remedierii avariei sau pentru intervenții de primă urgență, titularii au drept de acces imediat la imobile. În termen de maximum 5 zile de la data la care a fost efectuat accesul, titularii transmit o notificare scrisă proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor și spre știință Ministerului Energiei, privind exercitarea dreptului de trecere. Dacă este cazul, titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 îi vor informa pe titularii altor drepturi în cazul în care sunt diferiți de proprietari, precum și pe titularii altor activități afectați de exercitarea dreptului de trecere. Informarea respectă procedurile Ministerului Energiei în acest sens și conține aceleași informații ca cele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) .

Articolul 14

(1) Pentru exercitarea dreptului de trecere asupra imobilelor, prevăzut la art. 11 , titularii vor plăti:

a) compensații aferente dreptului de trecere în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a exercitării dreptului de trecere; și, respectiv,

b) despăgubiri acordate pentru toate pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere.

(2) Compensațiile și despăgubirile prevăzute la alin. (1) , aferente exercitării drepturilor prevăzute la art. 11 , se stabilesc printr-un raport de evaluare, întocmit în termen de maximum 30 de zile de la data nominalizării, de către un evaluator autorizat în condițiile legii, selectat și nominalizat de Ministerul Energiei, costul evaluării fiind suportat de către titularul care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 și care a făcut notificarea prevăzută la art. 13 alin. (1) sau la art. 13 alin. (4) . Suma compensației prevăzute la alin. (1) se actualizează anual cu indicele inflației, pentru fiecare imobil, începând cu data primei plăți.

(3) Evaluatorul este selectat și nominalizat de Ministerul Energiei în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data notificării de la art. 13 alin. (1) sau de la art. 13 alin. (4) sau de la data primirii înștiințării din partea părții afectate de pagubele cauzate prin exercitarea drepturilor prevăzute la art. 11 , de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 . În situația în care Ministerul Energiei nu comunică titularului identitatea evaluatorului autorizat selectat care a acceptat nominalizarea în termenul prevăzut la acest alineat, titularul selectează și nominalizează evaluatorul autorizat din lista Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România în termen de maximum 30 de zile de la data împlinirii acestui termen.

(4) Cuantumul sumei aferente compensației pentru exercitarea dreptului de trecere pe proprietatea publică sau privată a statului se face venit la bugetul de stat.

(5) Despăgubirile pentru pagubele cauzate de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 , prin exercitarea drepturilor prevăzute la art. 11 , se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care titularii care desfășoară operațiunile petroliere offshore prevăzute la art. 1 au primit raportul de evaluare prevăzut la alin. (2) , în contul bancar al proprietarului imobilului respectiv, al titularului dreptului real asupra imobilului respectiv, altul decât cel de proprietate, sau al titularului altor drepturi și activități derulate pe imobilul respectiv, după caz. În situația în care nu există un titular de drept real desemnat, altul decât cel de proprietate, despăgubirile se fac venit la bugetul de stat.

(6) În cazul exercitării dreptului de trecere pe proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, sumele prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al respectivei unități administrativ-teritoriale.

(7) Compensațiile acordate pentru limitările aduse dreptului de folosință asupra imobilului se plătesc anual, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an. Pentru primul an compensația se plătește proporțional cu perioada din an pentru care se exercită dreptul de trecere, până la data de 25 a lunii următoare celei în care titularul acordului a primit raportul de evaluare.

(8) Compensațiile și despăgubirile care se cuvin bugetului de stat sau bugetului local se declară la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau la organul fiscal local, după caz, până la termenele de plată prevăzute la alin. (5) , (7) și (9) . Recuperarea compensațiilor și despăgubirilor se realizează conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare. Modalitatea de declarare și de plată se stabilește prin ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, după caz, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. *) A se vedea Ordinul ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației nr. 3.435/2020 privind modalitatea de declarare și plată a compensațiilor și despăgubirilor care se cuvin bugetului local, potrivit prevederilor Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 30 iulie 2020.

(9) Despăgubirile pentru pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere pe proprietatea unităților administrativ-teritoriale se plătesc la bugetul local al respectivei unități administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la data stabilirii sumei de plată prin raportul de evaluare.

(10) Pentru neachitarea la scadență a compensațiilor și despăgubirilor datorate bugetului de stat sau bugetului local prevăzute la alin. (1) se calculează dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, potrivit Legii nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(11) Persoanele și organele administrației publice centrale și locale, precum și unitățile teritoriale ale acestora, titulare de drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate asupra imobilelor, nemulțumite de cuantumul compensațiilor și/sau despăgubirilor stabilite, se pot adresa instanțelor judecătorești competente.

Articolul 15

(1) Cu avizul ANRM, titularii au dreptul să desfășoare operațiuni petroliere, cu excepția operațiunilor de explorare și de extracție a petrolului, și să execute lucrările, și pe terenuri și suprafețe terestre sau marine situate în afara limitelor perimetrelor petroliere offshore ai căror titulari sunt, chiar dacă pe terenurile și/sau suprafețele terestre sau marine respective sunt instituite alte perimetre petroliere, indiferent de localizarea acestora, cu condiția notificării prealabile a titularului perimetrului petrolier afectat și cu condiția ca operațiunile petroliere din perimetrele petroliere offshore afectate de acestea să nu fie influențate în mod negativ.

(2) Titularii perimetrului petrolier afectat conform alin. (1) au obligația de a permite desfășurarea operațiunilor petroliere și a lucrărilor prevăzute la alin. (1) de către ceilalți titulari de acorduri petroliere.

(3) Operațiunile petroliere și lucrările prevăzute la alin. (1) se desfășoară conform documentațiilor avizate de ANRM, inclusiv în situația schimbării traseului și/sau amplasamentului lucrărilor.

Articolul 16

(1) Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre, cu modificările și completările ulterioare, este interzisă amplasarea sau autorizarea construcțiilor permanente sau temporare în zona de protecție a conductelor.

(2) Lucrările de subtraversare cu conducte, instalații electrice, de telecomunicații și celelalte utilități aferente acestora, executate între izobata de 2 m și 150 m de la linia de coastă în direcția uscatului, se realizează prin foraj orizontal, dirijat și/sau, după caz, prin tunel în care este pozată conducta, fără a aduce atingere accesului liber pe plajă, siguranței, protecției turiștilor și modului de utilizare a plajelor Mării Negre în scop turistic, în condițiile legii.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 597/2001 , cu modificările și completările ulterioare, lucrările pot începe și/sau se pot realiza pe tot parcursul anului. Se interzice amplasarea pe plajă a utilajelor necesare realizării lucrărilor.

Articolul 17

(1) Lucrările prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) se vor realiza cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 68 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, în cazul în care Comitetul Național al Zonei Costiere nu emite avizul consultativ privind studiile de impact pentru activitățile cu impact semnificativ aferente lucrărilor/lucrărilor la sonde în termen de 60 de zile de la data depunerii studiului, acesta se consideră avizat favorabil în mod tacit.

Articolul 18

Prin derogare de la prevederile cap. I și ale cap. II din titlul III din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată, cu modificările și completările ulterioare, programul specific de lucru se organizează ținând cont de următoarele:

a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore este de 168 de ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referință de 12 luni; orele lucrate de salariații care desfășoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioadă de referință de 12 luni, vor fi considerate ore suplimentare și vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit. b) ; durata maximă a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore nu poate depăși media de 48 de ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referință de 12 luni;

b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată și nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referință de 12 luni prevăzută la lit. a) ;

c) timpul de muncă în activitățile offshore este organizat prin intermediul alternanței între:

(i) perioade de activitate continuă, pentru o durată normală a timpului de lucru ce nu poate depăși 28 de zile calendaristice consecutive; și

(ii) perioade de repaus care sunt acordate cumulat și sunt astfel stabilite încât să asigure durata medie normală a timpului de muncă, astfel cum aceasta este prevăzută la lit. a) ;

d) timpul de lucru în activitatea offshore poate fi organizat în ture și schimburi de tip continuu; timpul zilnic de lucru este de maximum 12 ore consecutive într-o perioadă de 24 de ore; între două perioade de lucru de 12 ore consecutive salariații au dreptul la o perioadă de repaus care nu poate fi mai mică de 12 ore consecutiv; prin excepție, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi;

e) repausul săptămânal, precum și compensarea muncii prestate în zilele de sărbătoare legală se acordă cumulat în alte zile lucrătoare, după perioada de activitate continuă ce nu poate depăși 28 de zile calendaristice consecutive.