(1) O modificare a masei maxime, exprimată în medie pe zi, a intrărilor de solvenți organici utilizați într-o instalație existentă, atunci când aceasta funcționează la capacitatea de producție proiectată, în alte condiții decât cele privind operațiunile de pornire, oprire și de întreținere a echipamentelor, este considerată modificare substanțială în cazul în care are ca efect o creștere a emisiilor de compuși organici volatili de peste:
a) 25%, pentru o instalație al cărei consum de solvenți organici se situează la cele mai mici valori de prag prevăzute la activitățile de la nr. crt. 1, 3, 4, 5, 8, 10, 13, 16 sau 17 din tabelul de la anexa nr. 7 partea a 2-a sau pentru cele care se încadrează la celelalte puncte din anexa nr. 7 partea a 2-a și care au un consum de solvenți organici mai mic de 10 tone/an;
b) 10%, pentru toate celelalte instalații.
(2) În cazul în care o instalație existentă suferă o modificare substanțială sau în cazul în care o instalație intră pentru prima dată în domeniul de aplicare a prezentei legi în urma unei modificări substanțiale, acea parte a instalației care suferă o modificare substanțială este tratată fie ca o instalație nouă, fie ca o instalație existentă, cu condiția ca valoarea emisiilor totale ale întregii instalații să nu depășească valoarea care ar fi fost atinsă în cazul în care partea de instalație modificată substanțial ar fi fost tratată ca o instalație nouă.
(3) Pentru instalațiile care se află sub incidența prevederilor cap. II, modificările substanțiale respectă prevederile corespunzătoare capitolului respectiv.
(4) În cazul unei modificări substanțiale, operatorul are obligația să demonstreze autorității competente pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea autorizației de mediu conformarea instalației cu dispozițiile prezentei legi.