Legea 304/2004 · 48 articole
Abrogat la 16 decembrie 2022 · înlocuit de Legea 304/2022. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala țării.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.
(3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcționării se finanțează din bugetul de stat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal și Secțiile Unite, cu competență proprie.
(2¹) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.
(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora.
(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum și a completelor competente să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcție de specializarea completelor de judecată din care aceștia fac parte.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinde în structură Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.
(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului.
(3) Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:
a) în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel;
c) contestațiile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de Curtea Militară de Apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel;
e) recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive, în condițiile prevăzute de lege;
f) sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:
a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
b) conflictele de competența, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri prevăzute de lege.
(2) Abrogat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecă recursurile în casație împotriva hotărârilor pronunțate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecători soluționează și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Completul de 5 judecători examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părților. În cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri pronunțate în recurs sau în contestație în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:
a) abrogată;
b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judecă cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continuă.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică ministrului justiției.
(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere.
(2) Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în relațiile interne și internaționale.
(3) Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători de la fiecare secție, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
a) aproba Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) Abrogată.
c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți;
d) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;
e) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
f) exercita alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreședinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi.
(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adopta cu votul majorității membrilor săi.
(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicității;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afișare pe site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
a) în cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2 judecători.
e) pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
f) pentru contestațiile prevăzute la art. 250¹ alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și pentru contestațiile prevăzute la art. 250¹ alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g) pentru judecarea recursurilor în casație împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători.
h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, completul de judecată este format din 3 judecători;
(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.
(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, numiți, prin tragere la sorți, de către președintele sau unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.
(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.
(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei 2 vicepreședinți sau de președinții de secție atunci când aceștia fac parte din complet, desemnați potrivit alin. (4) .
(6) În cazul în care niciunul dintre aceștia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.
(7) Cauzele care intră în competența completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinți prezidează Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători și orice complet în cadrul secțiilor, când participă la judecată.
(2) Abrogat.
(3) Președinții de secții pot prezida orice complet de judecată din cadrul secției, iar ceilalți judecători prezidează prin rotație.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenți.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.
(2) În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.
(3) În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează.
(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare. Tribunalul specializat este competent și în caz de trimitere spre rejudecare.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1 .
(2) Localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justiției, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau complete specializate.
(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.
(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.
(3) Dispozițiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.
(2) Componenta secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localități din județ sau în municipiul București.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele:
a) Tribunalul Constanța: județele Constanța și Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
b) Tribunalul Galați: celelalte județe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.
(2) Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuții de coordonare și control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.
(3) Președinții judecătoriilor și ai tribunalelor specializate exercită și atribuții de administrare a instanței.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
(2) Pentru instanțele militare, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terțiar de credite.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și la judecătoriile din municipiul București, președintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la celelalte judecătorii, președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte.
(2) La Curtea de Apel București și la Tribunalul București, președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigura și verifica respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.
(3) Atribuțiile date prin lege sau prin regulament în competența președinților sau a vicepreședinților de instanțe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Secțiile instanțelor judecătorești sunt conduse de câte un președinte de secție.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 41 .
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componenta:
a) la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(2¹) În cazul în care, la judecătorii și tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuțiile colegiului de conducere se exercită de președinte.
(2²) Dispozițiile alin. (2¹) se aplică în mod corespunzător și în situațiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorității membrilor săi.
(4) La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
(5) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participa și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.
(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege.
(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală a curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia - de președintele curții de apel;
b) adunarea generală a tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acestuia - de președintele tribunalului;
c) adunarea generală a tribunalului specializat - de președintele acestuia;
d) adunarea generală a judecătorilor - de președintele judecătoriei.
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanței.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1) , au următoarele atribuții:
a) dezbat activitatea anuala desfășurată de instanțe;
b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg și revoca membrii colegiilor de conducere;
g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 *) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. În condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1¹) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată , cu modificările și completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.
(1¹) Contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de către judecătorii și tribunale în cursul judecății în primă instanță, de către judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanțe se soluționează în complet format din 2 judecători.
(1²) Abrogat.
(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
(2¹) Recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2) Asistenții judiciari participa la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motiveaza.
(3) Abrogat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instanțele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Curtea Militară de Apel București.
(2) Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instanțele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.
(2) Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forțe multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judecă procesele și cererile date prin lege în competența lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În municipiul București funcționează Tribunalul Militar Teritorial București.
(2) Tribunalul Militar Teritorial București este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
(3) Abrogat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanța unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
(2) Abrogat.