Autorizarea exercitării profesiei de medic

(1) Exercitarea profesiei de medic se face, după obținerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, pe baza autorizației de libera practica acordate de Ministerul Sănătății, până la aderarea României la Uniunea Europeană, după care această competență trece în responsabilitatea Colegiului Medicilor din România.

(2) Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România se obține pe baza următoarelor acte:

a) titlurile oficiale de calificare în medicina prevăzute de lege;

b) certificatul de cazier judiciar;

c) certificatul de sănătate;

d) declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 13 și 14.

(3) Colegiul Medicilor din România va comunică, din oficiu, în termen de 5 zile, Ministerului Sănătății o copie a certificatului eliberat.

(4) Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, exercita profesia pe baza documentelor emise conform art. 21 și în condițiile prevăzute la art. 35.

(5) În caz de prestare temporară de servicii pe teritoriul României, medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state, sunt exceptați de la obligativitatea obținerii certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, precum și a autorizației de libera practica a profesiei de medic. Accesul la activitățile de medic pe durata prestării serviciilor se face conform prevederilor art. 25.

(1) Vârsta de pensionare a medicilor este de 65 de ani, indiferent de sex. Doctorii în medicina pot rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani.

(2) Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari și cercetatorii științifici gradul I și II, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la vârsta de 70 de ani. Menținerea în activitatea medicală, după împlinirea acestei varste, se face cu acordul Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) pot cere pensionarea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale de stat.

(4) Medicii care au depășit varstele prevăzute la alin. (1) și (2) pot profesa în continuare, pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, numai în sectorul privat, pe baza autorizației anuale a Colegiului Medicilor din România, eliberat în urma examenului medical.

(5) Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani nu pot deține funcția de director general, director general adjunct în cadrul Ministerului Sănătății și al ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, al direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al caselor județene de asigurări de sănătate, precum și funcțiile de director general, director general adjunct de spital și șef de secție. În spitalele clinice și universitare profesorii universitari pot ocupa funcția de șef de secție până la vârsta de 70 de ani.

(6) Medicii deținuți sau internati din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își intrerupa studiile o anumită perioada, obtinandu-și licenta cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.

(7) Prin derogare de la prevederile alin. (4), medicii de familie care au domiciliul în mediul rural și care își exercită profesia în localitatea de reședința sau în localități din mediul rural limitrofe își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătății și de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate.

(8) Prin derogare de la prevederile alin. (4), în situația unui deficit de personal medical superior, pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății și, respectiv, a direcțiilor de sănătate publică, medicii de specialitate din unitățile sanitare publice își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la solicitarea angajatorului, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătății și de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate.

(9) Pentru buna funcționare a unor secții din spitale, în specialitatile medicale fără acoperire în teritoriu se pot face derogări de la prevederile alin. (1), la propunerea direcțiilor de sănătate publică, județene și a municipiului București, cu avizul Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății. Derogarile se fac anual cu condiția scoaterii la concurs a posturilor.

(1) În cazul în care un medic își întrerupe activitatea profesională sau se afla într-o situație de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România va reatesta competența profesională a acestuia, în vederea reluării activității medicale.

(2) Procedura privind modalitățile și condițiile de verificare și atestare a nivelului profesional se stabilește de către Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică și medicilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România.

(1) Practicarea profesiei de medic de către o persoană care nu are aceasta calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal.

(2) Colegiul Medicilor din România, prin președintele colegiului teritorial, este în drept sa exercite acțiunea civilă sau sa sesizeze, după caz, organele judiciare sau autoritățile competente, pentru urmărirea și trimiterea în judecata a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practica în mod nelegal medicina.

(3) Acțiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mișcare cu înștiințarea prealabilă a colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

(4) Instanțele de judecată civile sau penale, din oficiu, vor comunică Colegiului Medicilor din România hotărârile judecătorești rămase definitive, prin care s-au pronunțat cu privire la fapte exercitate în timpul și în legătură cu profesia de către medici pe teritoriul României.