Resursele financiare ale schemelor de garantare a depozitelor

(1) Resursele financiare disponibile ale schemelor de garantare a depozitelor trebuie să fie proporționale cu obligațiile lor potențiale.

(2) Pentru determinarea acestor obligații, schemele de garantare a depozitelor trebuie să dispună de sisteme adecvate, inclusiv informatice.

(1) Resursele financiare ale unei scheme de garantare a depozitelor se constituie din:

(2) Schemele de garantare a depozitelor trebuie să dispună de mecanisme de finanțare alternative adecvate, care să le permită să obțină, într-un termen scurt, finanțarea necesară îndeplinirii obligațiilor ce le revin potrivit prezentului titlu.

(1) Fiecare instituție de credit participantă la schema de garantare a depozitelor plătește acesteia o contribuție anuală a cărei valoare se obține prin aplicarea cotei procentuale stabilite de către schema de garantare a depozitelor, cu aprobarea Băncii Naționale a României, asupra bazei de calcul reprezentând echivalentul în lei al soldului depozitelor acoperite de respectiva schemă de garantare a depozitelor aflate în evidența instituției de credit participante, determinat la data de 31 decembrie a anului precedent anului de plată a contribuției. În cazul organizațiilor cooperatiste de credit, soldul depozitelor acoperite se calculează pe baza situației agregate a soldurilor reprezentând depozitele acoperite aflate în evidența casei centrale și a cooperativelor de credit afiliate la aceasta. Pentru scopul aprobării cotei procentuale stabilite de către schema de garantare a depozitelor, Banca Națională a României asigură colaborarea funcției de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, în calitate de autoritate competentă, cu cea de supraveghere a schemei de garantare a depozitelor, în calitate de autoritate desemnată.

(2) Instituțiile de credit plătesc contribuțiile la schema de garantare a depozitelor în moneda națională - leu.

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2016, contribuțiile anuale și extraordinare datorate unei scheme de garantare a depozitelor se determină pe baza volumului depozitelor acoperite în funcție de gradul de risc asociat fiecărei instituții de credit participante.

(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1) , schemele de garantare a depozitelor utilizează propriile metode pentru determinarea contribuțiilor în funcție de riscul asumat de fiecare instituție de credit participantă, luând în considerare în mod corespunzător ghidurile în domeniu emise de Autoritatea Bancară Europeană.

(3) Contribuțiile determinate potrivit metodelor prevăzute la alin. (2) trebuie să reflecte riscul asumat de fiecare instituție de credit participantă, ținând cont, în mod corespunzător, de profilul de risc al diferitelor modele de afaceri.

(4) Metodele prevăzute la alin. (2) pot, de asemenea, să ia în considerare nivelul, structura și calitatea activelor bilanțiere ale fiecărei instituții de credit, precum și alți indicatori de risc, cum ar fi adecvarea capitalului și lichiditatea.

(5) Fiecare metodă utilizată de schemele de garantare a depozitelor este supusă aprobării Băncii Naționale a României potrivit procedurii stabilite de Banca Națională a României prin reglementări. Pentru scopul aprobării metodelor de determinare a contribuțiilor în funcție de riscuri, Banca Națională a României asigură colaborarea funcției de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, în calitate de autoritate competentă, cu cea de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor, în calitate de autoritate desemnată, și informează Autoritatea Bancară Europeană cu privire la metodele aprobate.

(1) Plata contribuțiilor anuale la schema de garantare a depozitelor poate fi suspendată numai cu acordul Băncii Naționale a României, urmând a fi reluată atunci când nivelul resurselor financiare disponibile scade sub nivelul-țintă, cel puțin până la restabilirea acestuia. Cu acordul Băncii Naționale a României sau din dispoziția acesteia, plata contribuțiilor este reluată anterior acestui moment.

(2) În cazul în care nivelul resurselor financiare disponibile scade la o valoare mai mică de două treimi din nivelul-țintă, schema de garantare a depozitelor stabilește contribuția anuală la un nivel care să permită restabilirea nivelului-țintă în termen de 6 ani.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României asigură colaborarea funcției de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, în calitate de autoritate competentă, cu cea de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor, în calitate de autoritate desemnată.

(1) Cu aprobarea Băncii Naționale a României în calitate de autoritate desemnată, schemele de garantare a depozitelor pot stabili că o parte din contribuția anuală a fiecărei instituții de credit participante poate fi sub formă de angajamente de plată, în sensul art. 3 alin. (1) lit. b) , date în favoarea schemei de garantare a depozitelor. Proporția angajamentelor de plată nu poate depăși 30% din totalul resurselor financiare disponibile ale respectivei scheme de garantare a depozitelor.

(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1) , schemele de garantare iau în considerare ghidurile în domeniu emise de Autoritatea Bancară Europeană.

(1) În cazul în care resursele financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor sunt insuficiente pentru a asigura plata compensațiilor către deponenți în situația în care depozitele devin indisponibile, fiecare instituție de credit participantă plătește schemei de garantare a depozitelor contribuții extraordinare, al căror nivel, stabilit de schema de garantare a depozitelor cu aprobarea Băncii Naționale a României, nu poate depăși pe an calendaristic 0,5% din volumul depozitelor acoperite ale respectivei instituții de credit determinat la data de 31 decembrie a anului precedent.

(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1) , cu acordul Băncii Naționale a României, schema de garantare a depozitelor poate solicita instituțiilor de credit participante, în situații excepționale, contribuții extraordinare peste nivelul maxim prevăzut la alin. (1) .

(3) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României asigură colaborarea funcției de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, în calitate de autoritate competentă, cu cea de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor, în calitate de autoritate desemnată.

(1) La solicitarea unei instituții de credit, Banca Națională a României în calitate de autoritate competentă poate amâna, integral sau parțial, pentru cel mult 6 luni, obligația acesteia de a plăti contribuția extraordinară prevăzută la art. 20 în cazul în care plata respectivă ar periclita indicatorii de lichiditate sau solvabilitate ai instituției de credit în cauză.

(2) La cererea instituției de credit, o nouă amânare poate fi acordată de Banca Națională a României în situația în care riscul prevăzut la alin. (1) se menține.

(3) Instituția de credit are obligația să achite contribuțiile amânate în temeiul alin. (1) și (2) imediat ce plata nu mai periclitează lichiditatea și solvabilitatea acesteia.

(1) În scopul aplicării art. 14 , 15 și 20 , Banca Națională a României emite reglementări.

(2) Contribuțiile plătite schemelor de garantare a depozitelor de către instituțiile de credit sunt recunoscute drept cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal.

(1) Dacă o instituție de credit încetează să mai participe la o schemă de garantare a depozitelor pentru a participa, cu respectarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) , la o altă schemă de garantare a depozitelor, schema de garantare a depozitelor la care instituția de credit își încetează participarea este obligată să transfere schemei de garantare a depozitelor la care se inițiază participarea contribuțiile plătite de instituția de credit în ultimele 12 luni care precedă încetarea participării, cu excepția contribuțiilor extraordinare prevăzute la art. 20 , în termen de 15 zile calendaristice de la primirea informațiilor prevăzute la alin. (3) . Această dispoziție nu se aplică dacă instituția de credit a fost exclusă de la o schemă de garantare a depozitelor în temeiul art. 85 alin. (3) .

(2) Dacă o parte din activitățile unei instituții de credit face obiectul transferului către o altă entitate și, în urma acestui transfer, o altă schemă de garantare a depozitelor preia responsabilitatea garantării depozitelor aferente activităților respective, schema de garantare a depozitelor la care instituția de credit a plătit contribuții anterior transferului transferă în termen de 15 zile calendaristice de la primirea informațiilor prevăzute la alin. (3) , proporțional cu cuantumul depozitelor acoperite transferate, cota-parte din contribuțiile plătite de instituția de credit respectivă în cele 12 luni care precedă transferul, cu excepția contribuțiilor extraordinare prevăzute la art. 20 , către schema de garantare a depozitelor care preia responsabilitatea garantării depozitelor.

(3) Instituțiile de credit aflate în situațiile prevăzute la alin. (1) ori, după caz, la alin. (2) sunt responsabile cu punerea la dispoziția celor două scheme de garantare a depozitelor implicate a informațiilor necesare pentru determinarea cuantumului depozitelor acoperite transferate și a contribuțiilor necesar a fi transferate schemei de garantare a depozitelor potrivit prezentului articol.

(4) Resursele disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor căreia i s-a retras recunoașterea oficială la cerere sau ca sancțiune, potrivit prezentului titlu, se transferă schemelor de garantare a depozitelor care preiau responsabilitatea garantării depozitelor, proporțional cu cuantumul depozitelor acoperite a căror responsabilitate a garantării o preia fiecare dintre schemele de garantare a depozitelor.

(5) În scopul aplicării prezentului articol, schemele de garantare a depozitelor procedează în conformitate cu acordurile de cooperare încheiate potrivit art. 76 alin. (1) .