(1) Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, este împuternicită să transfere către un cumpărător care nu este o instituție-punte:
a) acțiuni sau alte instrumente de proprietate emise de o instituție supusă rezoluției;
b) oricare dintre activele, drepturile sau obligațiile unei instituții supuse rezoluției sau totalitatea acestora.
(2) Cu respectarea prevederilor art. 230 , 231 și art. 453-455 , transferul menționat la alin. (1) are loc fără a obține acordul acționarilor instituției supuse rezoluției sau al oricărei părți terțe, alta decât cumpărătorul, și nu este supus niciunei cerințe procedurale prevăzute de legislația aplicabilă în materie de societăți sau de legislația pieței de capital, în afara celor prevăzute la art. 236-238 , prevederile art. 384 fiind aplicabile.