(1) Evaluarea prevăzută la art. 311 stabilește valoarea cu care trebuie reduse sau convertite datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne pentru a restabili rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituției supuse rezoluției sau, după caz, pentru a asigura rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază pentru instituția-punte, ținând seama de orice contribuție la capital din partea fondului de rezoluție bancară în temeiul art. 536 alin. (1) lit. d) , pentru a menține o încredere suficientă a pieței în instituția supusă rezoluției sau în instituția-punte și pentru a-i permite acesteia, pe o perioadă de cel puțin un an, să respecte condițiile de autorizare și să își desfășoare în continuare activitățile pentru care a fost autorizată în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau cu legislația privind piața de capital.
(2) Atunci când Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, intenționează să folosească instrumentul de separare a activelor prevăzut la art. 268-280 , valoarea cu care trebuie reduse datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne va ține seama de o estimare prudentă a necesarului de capital al vehiculului de administrare a activelor, după caz.