(1) În procesul de aplicare a unei acțiuni de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, este competentă să exercite controlul asupra instituției supuse rezoluției, în vederea:
a) asigurării funcționării și desfășurării tuturor activităților și serviciilor derulate de către instituția supusă rezoluției, dispunând de toate competențele acționarilor săi și ale organului său de conducere; și
b) gestionării și cedării activelor și patrimoniului instituției supuse rezoluției.
(2) Controlul prevăzut la alin. (1) poate fi exercitat în mod direct de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, sau indirect de către o persoană sau un grup de persoane numite de către Banca Națională a României.
(3) Pe parcursul perioadei de rezoluție, drepturile de vot conferite de deținerea acțiunilor sau altor instrumente de proprietate ale instituției supuse rezoluției nu pot fi exercitate.