(1) Planul de rezoluție trebuie să ia în considerare scenarii relevante, inclusiv posibilitatea ca situația de dificultate majoră a instituției de credit să se datoreze unor circumstanțe individuale sau să survină pe fondul unei instabilități financiare extinse sau al unor evenimente sistemice.
(2) Planul de rezoluție nu trebuie să prezume oricare dintre următoarele:
a) sprijin financiar public extraordinar, cu excepția utilizării mecanismelor de finanțare instituite în conformitate cu prevederile art. 531-535 ;
b) asigurarea de lichiditate în situații de urgență din partea băncii centrale;
c) asigurarea de lichiditate din partea băncii centrale oferită cu garanții, rate ale dobânzilor sau durate nonstandard.