(1) Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, împreună cu autoritatea de rezoluție la nivel de grup și cu autoritățile de rezoluție ale celorlalte filiale, după consultarea supraveghetorului consolidant, autorităților competente ale celorlalte filiale și autorităților de rezoluție din jurisdicțiile în care își au sediul sucursale semnificative, în măsura în care este relevant pentru sucursalele semnificative respective, evaluează, în mod similar celor prevăzute la art. 88-90 , măsura în care soluționarea unui grup este posibilă.
(2) În cazul în care un grup cuprinde mai multe grupuri de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție a unei entități de rezoluție, persoană juridică română, evaluează posibilitatea de soluționare a grupului de rezoluție a cărui întreprindere mamă este respectiva entitate de rezoluție, în mod similar celor prevăzute la art. 88-90 .