LexistoriaDreptul la drept.

Alimentația animalelor

Azi

Legea 32/2019 · 5 articole

Articolul 12

(1) Alimentația animalelor pentru speciile de interes zootehnic, în înțelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură nutrienții necesari pentru asigurarea funcțiilor vitale și producție.

(2) Resursele nutritive, denumite în continuare furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfășurarea normală a funcțiilor vitale și valorificarea potențialului de producție și reproducție al acestora.

(3) Animalele trebuie să primească hrană corespunzător vârstei, categoriei și speciei acestora, să le fie administrată în cantitate suficientă pentru a le menține într-o stare bună de sănătate și a le satisface necesitățile nutritive astfel încât să își exprime potențialul productiv.

(4) În sensul prezentei legi, activitățile privind alimentația animalelor se referă la:

a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea și valorificarea materiilor prime furajere;

b) fabricarea, comercializarea și utilizarea hranei pentru animale din producția internă, comerț intracomunitar sau din import;

c) îmbunătățirea productivității și calității pajiștilor permanente și folosirea lor rațională prin pășunat, încărcare optimă, rotație și cosit conform amenajamentelor pastorale, cu menținerea biosecurității, biodiversității și protecției mediului.

Articolul 13

(1) Cerințele nutriționale minime pe specii și categorii, precum și valoarea nutritivă a materiilor prime pentru furaje se stabilesc prin norme elaborate de unitățile de cercetare în domeniul nutriției animalelor și autoritatea competentă a statului în zootehnie și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(2) Materiile prime din furajele pentru animale trebuie să corespundă cel puțin parametrilor nutriționali stabiliți de instituțiile prevăzute la alin. (1) .

(3) Furajele trebuie să corespundă parametrilor de siguranță stabiliți prin norme ale Uniunii Europene și ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

(4) Rațiile furajere trebuie să asigure manifestarea potențialului genetic exprimat în performanțe de producție maxime, fără însă a afecta funcțiile vitale și sănătatea organismului animal.

Articolul 14

(1) Controlul unităților care produc, depozitează, colectează, transportă, procesează, intermediază, comercializează, importă, exportă hrana pentru animale este efectuat de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

(2) Controlul respectării rațiilor furajere se efectuează de către autoritatea competentă a statului în zootehnie.

Articolul 15

Controlul implementării amenajamentelor pastorale conform legislației în vigoare se efectuează de către autoritatea competentă a statului în zootehnie.

Articolul 16

(1) Prin derogare de la prevederile art. 21¹-21⁶ din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Domeniilor Statului încheie contracte de concesiune/închiriere/arendare, după caz, a terenurilor cu destinație agricolă, libere de contract, prin atribuire directă, în condițiile legii, cu crescătorii de animale, persoane fizice sau persoane juridice, care nu dispun de terenuri cu destinație agricolă concesionate/arendate/închiriate, din următoarele specii: taurine, bubaline, ovine, caprine, suine, precum și cu crescătorii de păsări.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ-teritoriale care dețin în proprietate publică/privată sau în administrare terenuri cu destinație agricolă, libere de contract, pot încheia contracte de concesiune/închiriere/arendare, după caz, prin atribuire directă, cu crescătorii de animale prevăzuți la alin. (1) .

(3) Procedurile de concesionare/închiriere/arendare pentru crescătorii de animale prevăzuți la alin. (1) se aplică cu prioritate în prima sesiune, iar suprafețele destinate crescătorilor de animale sunt stabilite de concedent/locator înainte de concesionare/închiriere/arendare; în situația existenței mai multor cereri de concesionare/închiriere/arendare pe aceeași unitate de suprafață se aplică obligatoriu procedura concurențială.

(4) În vederea concesionării/închirierii/arendării, după caz, crescătorii de animale, persoane fizice sau persoane juridice, trebuie să asigure încărcătura optimă de minimum 0,3 UVM/ha și să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă vechime în creșterea animalelor de cel puțin 5 ani dovedită cu înscrierea animalelor în Registrul național al exploatațiilor și Registrul agricol al unității administrativ-teritoriale unde se află terenurile cu destinație agricolă, cu excepția tinerilor fermieri crescători de animale;

b) să aibă sediul/punctul de lucru sau domiciliul dovedit cu acte de proprietate/înscrisuri de la registrul comerțului sau documente de identitate pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenurile cu destinație agricolă.

(5) În situația în care crescătorii de animale prevăzuți la alin. (4) nu asigură încărcătura optimă de minimum 0,3 UVM/ha, concesionarea/închirierea/arendarea, după caz, se va încheia cu crescătorii de animale cu sediul/punctul de lucru sau domiciliul dovedit pe raza județului.

(6) Prevederile alin. (1) , (2) și (4) nu sunt incidente asupra procedurilor privind crescătorii de animale beneficiari ai prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare.

(7) Schimbarea categoriei de folosință, precum și a destinației de utilizare a terenurilor agricole de către crescătorii de animale prevăzuți la alin. (1) constituie contravenție și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2) lit. d) și cu nulitatea absolută a contractului de concesiune/ închiriere/arendare.

(8) Constatarea încălcării prevederilor alin. (7) se face de către concedent/locator sau de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin direcțiile agricole județene și a municipiului București, care au obligația ca în maximum 3 zile să o aducă la cunoștința concedentului/locatorului.