Obținerea pensiei de întreținere în statele membre ale Uniunii Europene

(1) Ministerul Justiției este autoritatea centrală solicitantă transmițătoare care efectuează controlul de regularitate internațională, conform art. 58 alin. (1) și (2), și transmite în statele membre ale Uniunii Europene cererile prevăzute la art. 53 și 56 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , însoțite de documentele justificative necesare, prevăzute în conținutul formularelor prevăzute în anexele nr. V-VII la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 .

(2) La primirea documentelor justificative necesare de la creditor sau debitor și după controlul de regularitate internațională, Ministerul Justiției completează Partea A din următoarele categorii de cereri în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 4/2009 :

a) cererea de măsuri specifice formulată în temeiul art. 53, prevăzută în anexa nr. V la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 ;

b) cererea de recunoaștere, de încuviințare a executării sau de executare a unei hotărâri judecătorești în materie de obligații de întreținere, formulată în temeiul art. 56 alin. (1) lit. (a) și (b) și alin. (2) lit. (a), prevăzută în anexa nr. VI la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 ;

c) cererea în vederea obținerii sau modificării unei hotărâri judecătorești în materie de obligații de întreținere, formulată în temeiul art. 56 alin. (1) lit. (c)-(f) și alin. (2) lit. (b) și (c), prevăzută în anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 .

(3) La primirea documentelor justificative necesare și după controlul de regularitate internațională, Ministerul Justiției poate asista creditorul sau debitorul să completeze Partea B din următoarele categorii de cereri în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 4/2009 :

a) cererea de recunoaștere, de încuviințare a executării sau de executare a unei hotărâri judecătorești în materie de obligații de întreținere, formulată în temeiul art. 56 și 57, prevăzută în anexa nr. VI la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 ;

b) cererea în vederea obținerii sau modificării unei hotărâri judecătorești în materie de obligații de întreținere, formulată în temeiul art. 56 și 57, prevăzută în anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 .

(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu exclud posibilitatea ca partea interesată să se adreseze direct autorităților străine competente din statele membre ale Uniunii Europene.

(1) În cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în România și pentru care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competența de a emite, potrivit art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. II la același regulament aparține primei instanțe.

(2) În cazul în care, potrivit art. 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , se solicită recunoașterea și încuviințarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic, executoriu potrivit legii române, competența de a emite extrasul prevăzut în anexa nr. IV la același regulament aparține emitentului actului.

(3) În cazul în care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unei hotărâri pronunțate de instanța română, în condițiile legii, pentru încuviințarea unei tranzacții judiciare, competența de a emite, potrivit art. 28 și 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. II la același regulament aparține acelei instanțe.

(1) În cazul hotărârii judecătorești pronunțate în România, executorie potrivit legii române și pentru care se solicită executarea în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, competența de a emite, potrivit art. 20 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. I la același regulament aparține primei instanțe.

(2) În cazul în care, potrivit art. 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , se solicită executarea unui act autentic, executoriu potrivit legii române, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, competența de a emite extrasul prevăzut în anexa nr. III la același regulament aparține emitentului actului.

(3) În cazul în care se solicită executarea în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007 a unei hotărâri pronunțate de instanța română, în condițiile legii, pentru încuviințarea unei tranzacții judiciare, executorie potrivit legii române, competența de a emite, potrivit art. 20 și 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. I la același regulament aparține acelei instanțe.

(1) În cazul hotărârii judecătorești pronunțate în România, executorie potrivit legii române și pentru care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care nu are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, competența de a emite, potrivit art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. II la același regulament aparține primei instanțe.

(2) În cazul în care, potrivit art. 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , se solicită recunoașterea și încuviințarea executării a unui act autentic, executoriu potrivit legii române, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care nu are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, competența de a emite extrasul prevăzut în anexa nr. IV la același regulament aparține emitentului actului.

(3) În cazul în care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care nu are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, a unei hotărâri pronunțate de instanța română, în condițiile legii, pentru încuviințarea unei tranzacții judiciare, executorie potrivit legii române, competența de a emite, potrivit art. 28 și 48 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 , extrasul prevăzut în anexa nr. II la același regulament aparține acelei instanțe.