Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.

(2) Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliției Române.

(1) Polițiștii se încadrează în doua categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:

(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licența sau echivalenta.

(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

(2) Abrogat.

(1) Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

(1¹) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

(2) Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.

(2¹) Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție care a absolvit studii superioare.

(2²) Gradul profesional de chestor poate fi obținut de comisarul-șef de poliție care a promovat examenul organizat în acest scop.

(3) Abrogat.

Stagiul minim în gradele profesionale este:

(1) Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

(1¹) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și absolvenților programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.

(1²) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , studenții Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declarați inapți pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autoritățile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție în programul de studii de licență de drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional și fără obligația de a fi încadrați în Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Absolventului școlii de formare a agenților de poliție i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) și (2) , și este încadrat într-o funcție specifică corespunzătoare gradului profesional deținut.

(5) Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență, respectiv cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:

(5¹) Prin excepție de la alin. (1¹) , agentului de poliție care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizat în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (5) și (7) .

(6) Persoanei reîncadrate ca polițist potrivit art. 9 alin. (2¹) i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului.

(7) Încadrarea în funcție a polițistului prevăzut la alin. (5) și reîncadrarea polițistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condițiile art. 22 alin. (4) .

(8) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (2²) sau (3) , i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(8¹) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (2²) sau (3) , i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliție, respectiv agent-șef adjunct. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(9) Prevederile alin. (8) , referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și în cazul polițistului prevăzut la alin. (5) , dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condițiile alin. (5) .

(10) În cazul polițistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidențiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.

(10¹) Polițistului prevăzut la alin. (5¹) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofițer.

(10²) Prin excepție de la prevederile alin. (10¹) , modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiași unități sau în situația în care intervine reorganizarea unității. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza și în cadrul altor unități, în următoarele situații justificate:

(11) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (2¹) sau (2²) , nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.

(12) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, polițistul susține examenul de definitivare în profesie. Polițistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.

(13) Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.

(14) Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu și a perioadei de probă, precum și cea privind organizarea și desfășurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(1) Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofițer, absolvenții prevăzuți la art. 9 alin. (1) sunt repartizați la unitățile de poliție beneficiare.

(2) Absolvenții prevăzuți la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să își aleagă unitatea de poliție în care vor fi repartizați, în limita locurilor vacante comunicate de către unitățile beneficiare.

(3) Absolvenții nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(4) Absolventul care nu și-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.

(5) Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligația de a restitui cheltuielile efectuate în timpul școlarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(6) Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenților se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.

(2) Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele doua categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14 .

(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.

(4¹) Abrogat.

(4²) După definitivarea în profesie, polițistul este încadrat în funcție în condițiile alin. (4) .

(4³) Eliminat.

(5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) Pentru motive temeinic justificate, polițiștii pot fi numiți, la solicitarea acestora, în funcții inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor care decurg din aplicarea art. 27³¹ alin. (3) sau art. 27⁴⁹ .

(7) Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condițiile legii.

(8) Abrogat.

(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de polițist în condițiile art. 9 alin. (2¹) , (2²) și (3) depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau, după caz, a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.

(2) Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere și buna credința îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.

(4) Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct sau transferat și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității, precum și de către polițiștii asistenți.

(5) Jurământul de credința este contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.

(6) Semnarea jurământului de credința presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile legii.

(1) Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:

(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.

(3) Polițistul își poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conțin informații clasificate, în condițiile legii.

(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.

(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1) , în următoarele situații:

(3) Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parțială.

(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.

(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2) , rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.

(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.

(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.

(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.

(3) În cazul polițiștilor care au calitatea de atașați de afaceri interne sau ofițeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful structurii care coordonează activitatea acestora și se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităților de reprezentare externă.

(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:

(5) În situațiile prevăzute la alin. (4) , evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4) , evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.

(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:

(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) , în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.

(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».

(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.

(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26⁶ .

(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.

(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2) , cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.

(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.

(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.

(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.

(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.