Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului

Azi

Legea 360/2002 · 29 articole

Secțiunea 1 — Drepturile polițistului

Articolul 28

(1) Polițistul are dreptul la:

a) salariu lunar, potrivit legii;

b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;

e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;

g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;

i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;

m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal și/sau civil, care a fost desfășurat sau se desfășoară împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.

(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii.

Articolul 28¹

(1) Cheltuielile de asistență juridică se decontează, la cererea polițistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenției și care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.

(2) În vederea decontării cheltuielilor de asistență juridică se încheie o convenție între polițist și ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale.

(3) Polițistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situații:

a) instanța de judecată a constatat vinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă;

b) polițistul a încheiat un contract de tranzacție ori un acord de mediere;

c) instanța de judecată a constatat că polițistul nu a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

(4) Polițistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistență juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situația în care instanța de judecată a constatat nevinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă, și a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat.

(5) Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către polițist și până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligația de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.

(6) Convenția prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care polițistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) și (4) . Convenția reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.

(7) Normele de aplicare a dispozițiilor privind dreptul polițistului la decontarea cheltuielilor de asistență juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Articolul 29

(1) Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.

(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.

(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 29¹

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Se instituie Semnul onorific În Serviciul Poliției, care se va reglementa prin lege specială.

(2) Semnul onorific În Serviciul Poliției se conferă politistilor pentru activitatea desfășurata timp de 15, 20, respectiv 25 de ani ca politisti și/sau militari.

Articolul 30

Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 31

(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii.

(1¹) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1) , în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.

(1²) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1¹) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.

(1³) În situația prevăzută la alin. (1²) , compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1¹) și pentru situația prevăzută la alin. (1²) , caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.

(1⁴) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1²) , sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(1⁵) Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și alin. (1¹) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1²) pot avea ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul și nici soțul/soția nu au în proprietate personală o locuință în localitatea unde se află locuința ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1²) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

(3) Abrogat.

(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Articolul 32

(1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii.

(2) Abrogat.

(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 33

În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.

Articolul 33¹

(1) La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.

(4) Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile funcțiilor pe care urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

(5) Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 34

Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

Articolul 35

Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:

a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;

b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta localitate.

Articolul 36

În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestuia.

Articolul 37

(1) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la cerere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(3) Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de studiile solicitantului și de cerințele postului.

(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.

Articolul 37¹

La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.

Articolul 38

(1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihna și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.

(2) Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 39

(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.

(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.

Articolul 40

Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Secțiunea a 2-a — Îndatoririle polițistului

Articolul 41

Polițistul este dator:

a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;

b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;

c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;

d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate;

e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;

f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;

g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștința;

h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.

Articolul 42

Polițistul este obligat:

a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;

b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;

c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;

d) să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.

Articolul 43

Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;

b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a) ;

c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;

d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;

e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină;

g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.

Articolul 44

(1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.

(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil șeful nemijlocit, care dispune cu privire la condițiile de întrerupere a acestor situații și de reluare a activității, în funcție de specificul acesteia și necesitățile unității.

(5) În situația instituirii stării de urgență, șeful unității poate dispune/aproba, în funcție de evoluția situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, efectuarea totală/parțială a concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.

(6) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șefii unităților stabilesc programul de lucru al acestora în funcție de specificul și necesitățile unității.

Secțiunea a 3-a — Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Articolul 45

(1) Polițistului îi este interzis:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în favoarea acestora;

b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;

c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României;

d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;

g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;

h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;

i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.

(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 46

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Polițistul poate fi mutat într-o alta unitate, aflată în aceeași localitate sau în alta localitate decât cea de domiciliu, în următoarele situații:

a) în interesul serviciului;

b) la cerere.

Articolul 47

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Polițistul poate fi delegat, detașat ori transferat, potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii.

(2) Detașarea polițiștilor, cu acordul lor, în cadrul organelor speciale din structura autorităților publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

Articolul 48

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu.

(2) Perioada în care raporturile de serviciu ale polițiștilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 27²⁵ lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist.

(3) Echivalarea funcțiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Secțiunea a 4-a — Corpul Național al Polițiștilor

Articolul 49

(1) Se înființează Corpul Național al Polițiștilor, ca persoana juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor.

(2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora.

(3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și ierarhiei structurilor de conducere.

(4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt:

a) congresul național;

b) consiliul național;

c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și teritoriale;

d) cenzorii.

(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani și vor reprezenta, în mod proporțional, toate categoriile de polițiști. Pe durata mandatului, polițiștii aleși în organele de conducere vor fi detașați, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 50

Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuții:

a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității morale și profesionale a polițiștilor, precum și a unei activități eficiente a acestora;

b) oferă consultanță la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la statutul polițistului;

c) abrogată;

d) la cerere, reprezintă interesele polițiștilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare;

e) participa la elaborarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de polițist;

f) abrogată;

g) reprezintă profesia de polițist, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale și științifice, instituții publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice;

h) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare;

i) tine și actualizează permanent evidența membrilor săi.

Articolul 51

(1) Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizații lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări științifice, culturale și sportive, precum și din drepturi editoriale;

b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale;

c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din țara ori din străinătate, în condițiile legii și ale normelor instituite de ministrul afacerilor interne;

d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale.

(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condițiile stabilite prin regulament.

(3) Fondurile bănești obținute în condițiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții legate de dotarea cu mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativgospodărești, asistență juridică a membrilor, cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi ale polițiștilor și pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

Articolul 52

Modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.