(1) Prin excepție de la prevederile art. 17 , 18 și 30-35 , prin opțiunea entității constitutive care depune declarația, impozitul suplimentar sau impozitul suplimentar național datorat de un grup într-o jurisdicție este considerat zero pentru un exercițiu financiar dacă nivelul efectiv de impozitare a entităților constitutive care au sediul în România îndeplinește condițiile prevăzute în documentul intitulat Regimurile de protecție și regimul scutirilor de penalități: Regulile globale de combatere a erodării bazei impozabile (pilonul doi), emis de OCDE, care reprezintă un set internațional de reguli și condiții la care au consimțit toate statele membre în legătură cu un regim de protecție tranzitoriu CbCR - raport pentru fiecare țară în parte și un cadru de reglementare pentru elaborarea unor potențiale regimuri de protecție permanente.
(2) Regimul de protecție tranzitoriu Country-by-Country Reporting, denumit în continuare CbCR, se aplică numai de către grupurile multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni care întocmesc raportări CbCR pe baza situațiilor financiare calificate.
(3) Raportul CbCR calificat reprezintă un raport pentru fiecare țară în parte, întocmit și depus la administrația financiară utilizând situații financiare calificate.
(4) Situațiile financiare calificate reprezintă:
a) situațiile financiare individuale utilizate pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate ale societății-mamă finale;
b) situațiile financiare individuale ale fiecărei entități constitutive, cu condiția ca acestea să fie întocmite fie în conformitate cu un standard de contabilitate financiară acceptat, fie cu un standard de contabilitate financiară autorizat, dacă informațiile din aceste situații sunt obținute utilizând unul din cele două standarde de contabilitate, acceptat sau autorizat; sau
c) situațiile financiare ale acelei entități constitutive care sunt utilizate pentru întocmirea raportului CbCR al unui grup, în cazul unei entități constitutive care nu este inclusă în situațiile financiare consolidate ale unui grup pe o bază linie cu linie numai din motive de mărime sau semnificație.
(5) Pentru a se califica pentru regimul de protecție tranzitoriu CbCR, entitățile constitutive din România trebuie să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele teste:
a) testul de minimis;
b) testul cotei efective de impozitare simplificat; sau
c) testul profiturilor de rutină.
(6) Informațiile care stau la baza calculului testelor sunt informațiile calificate din CbCR, precum și informațiile din situațiile financiare calificate.
(7) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul grupurilor naționale de mari dimensiuni informațiile vor fi cele înregistrate în situațiile financiare calificate.
(8) În timpul perioadei de tranziție, impozitul suplimentar pentru un exercițiu financiar se consideră a fi zero în cazul în care entitățile constitutive care au sediul în România ale unui grup îndeplinesc cel puțin unul din următoarele teste:
a) testul de minimis presupune pentru un exercițiu financiar venituri totale mai mici de 10.000.000 euro și un profit/pierdere înainte de impozitare mai mic de 1.000.000 euro; sau
b) testul cotei efective de impozitare presupune o cotă efectivă de impozitare simplificată egală sau mai mare decât cotele tranzitorii pentru exercițiul financiar, prevăzute la alin. (9) ; sau
c) testul profiturilor de rutină presupune că profitul/pierderea înainte de impozitare este egal sau mai mic decât valoarea profiturilor excluse care au la bază substanță economică, calculată conform regulilor din prezenta lege. În scopul aplicării prezentei reguli, valoarea profiturilor excluse care au la bază substanță economică va fi determinată utilizând valorile prevăzute la art. 52 .
(9) Cotele pentru regimul de protecție tranzitoriu CbCR sunt:
a) 15% pentru exercițiile financiare care încep înainte de 1 ianuarie 2025;
b) 16% pentru exercițiile financiare care încep în 2025; și
c) 17% pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2026.
(10) Pentru a aplica testul profiturilor de rutină, entitățile constitutive care au sediul în România vor trebui să includă în declarația informativă privind impozitul suplimentar aceleași informații necesare pentru calculul excluderii profiturilor pe bază de substanță economică ca în cazul în care ar aplica excluderea profiturilor pe bază de substanță economică potrivit prevederilor art. 32 și 52 .
(11) Regimul de protecție tranzitoriu CbCR se aplică pentru o perioadă limitată de timp. Perioada de tranziție începe cel târziu la 31 decembrie 2026, dar nu include exercițiile financiare care se încheie după data de 30 iunie 2028.
(12) Dacă un grup nu a aplicat regimul de protecție tranzitoriu CbCR într-un an fiscal, grupul nu se poate califica pentru acest regim de protecție din acea jurisdicție în anii următori. Această prevedere nu se aplică dacă nicio entitate constitutivă a grupului nu are sediul în jurisdicția fiscală relevantă în exercițiul financiar precedent.
(13) Următoarele entități constitutive, grupuri sau jurisdicții sunt excluse de la aplicarea regimului de protecție CbCR tranzitoriu:
a) entitățile constitutive apatride;
b) grupurile cu mai multe societăți-părinte în cazul în care un singur raport CbCR calificat nu include informații despre grupurile combinate;
c) jurisdicții cu entități constitutive care au optat să fie supuse sistemelor eligibile de impozitare la distribuirea profiturilor în temeiul art. 44 .
(14) Dacă entitățile constitutive care au sediul în România ale unui grup de întreprinderi multinaționale nu îndeplinesc condițiile pentru regimul de protecție tranzitoriu CbCR se pot califica pentru regimul de protecție permanent, așa cum este prevăzut la alin. (15) , iar pentru entitățile constitutive nesemnificative definite la alin. (16) regimul de protecție permanent ia în calcul elementele prevăzute la alin. (17) și (18) .
(15) Impozitul suplimentar pentru un exercițiu financiar se consideră a fi zero în cazul în care entitățile constitutive care au sediul în România ale unui grup înregistrează pe baza unor reguli simplificate, așa cum sunt prevăzute în documentul intitulat Regimurile de protecție și regimul scutirilor de penalități, precum și în Ghidul administrativ - Regulile globale de combatere a erodării bazei impozabile (pilonul doi), cu modificările și completările ulterioare, emise de OCDE:
a) venituri medii mai mici de 10.000.000 euro și un profit mediu mai mic de 1.000.000 euro; sau
b) au calculat o cotă efectivă de impozitare simplificată care este egală sau mai mare de 15%; sau
c) profitul este egal sau mai mic decât valoarea profiturilor excluse care au la bază substanță economică, calculată conform regulilor din prezenta lege.
(16) O entitate constitutivă nesemnificativă este o entitate constitutivă a unui grup care nu este consolidată linie cu linie în situațiile financiare consolidate auditate ale grupului din motive de mărime sau semnificație și include orice sediu permanent a unei astfel de entități constitutive.
(17) Venitul GloBE și profitul GloBE al unei entități constitutive nesemnificative este venitul total al unei entități constitutive nesemnificative, astfel cum este determinat în conformitate cu regulile CbCR relevante. Veniturile exclud dividendele primite de la alte entități constitutive și alte elemente ale rezultatului global.
(18) Impozitul acoperit ajustat al unei entități constitutive nesemnificative este impozitul pe profit, astfel cum este determinat în conformitate cu reglementările CbCR relevante. În conformitate cu CbCR, impozitul pe profit exclude orice cheltuieli cu impozitul amânat, alte elemente imobilizate și provizioanele pentru datorii fiscale incerte. Pentru entitățile constitutive nesemnificative ale căror venituri depășesc 50.000.000 euro, situațiile financiare utilizate pentru a se califica pentru calculele simplificate ale regimurilor de protecție trebuie întocmite fie în conformitate cu un standard de contabilitate financiară acceptat, fie cu un standard de contabilitate financiară autorizat.
(18¹) Entitățile constitutive nesemnificative pot opta anual să calculeze la nivelul fiecărei entități impozitul acoperit ajustat, profitul GloBE și venitul GloBE, pentru a determina dacă se califică pentru calculele simplificate ale regimurilor de protecție.
(19) Prevederile regimului de protecție tranzitoriu CbCR se vor aplica asocierilor în participație și filialelor acestora ca și cum ar fi entități constitutive ale unui grup separat, cu excepția faptului că profitul sau pierderea calificată și venitul total sunt cele raportate în situațiile financiare calificate.
(20) Regimul de protecție tranzitoriu CbCR nu se aplică în jurisdicția societății-mamă finale în care aceasta este o entitate transparentă, cu excepția cazului în care toate interesele de participare în societatea-mamă finală sunt deținute de persoane calificate. Persoana calificată înseamnă deținătorul dreptului de proprietate așa cum este definit la art. 42 alin. (1) și (2) .
(21) În cazul în care o entitate de investiții, inclusiv o entitate de investiții în asigurări, este rezidentă într-o jurisdicție în scopuri CbCR, fiind considerată jurisdicția entității de investiții, aceasta va lua în considerare și următoarele reguli:
a) entitatea de investiții calculează separat impozitul suplimentar pe baza regulilor de la art. 45-47 ;
b) jurisdicția entității de investiții și jurisdicția de rezidență a oricărei entități constitutive proprietare pot beneficia în continuare de regimul de protecție tranzitoriu CbCR;
c) profitul sau pierderea înainte de impozitare și venitul total al entității de investiții, precum și orice impozite asociate se vor reflecta numai în jurisdicțiile entităților constitutive proprietare, proporțional cu interesul lor de participare.
(22) Entitatea de investiții nu este obligată să efectueze un calcul separat pentru impozitul suplimentar în cazul în care nu a fost făcută o opțiune în temeiul art. 46 și 47 și toți acționarii entităților constitutive sunt rezidenți în jurisdicția entității de investiții.
(23) O pierdere netă nerealizată din valoarea justă va fi exclusă din profitul sau pierderea înainte de impozitare dacă pierderea respectivă depășește 50.000.000 euro într-o jurisdicție. O pierdere netă nerealizată din valoare justă înseamnă suma tuturor pierderilor, redusă cu orice câștig, care decurg din modificările valorii juste a intereselor de participare, cu excepția participațiilor de portofoliu.
(24) Impozitul suplimentar alocat în temeiul UTPR calculat pentru jurisdicția societății-mamă finale va fi considerat zero pentru fiecare exercițiu financiar în perioada de tranziție dacă jurisdicția societății-mamă finale are o cotă de impozit pe profit de cel puțin 20%. Perioada de tranziție pentru UTPR o reprezintă exercițiile financiare care nu depășesc 12 luni și care încep la sau înainte de data de 31 decembrie 2025 și se încheie înainte de data de 31 decembrie 2026.