(1) Entitatea constitutivă care depune declarația poate exercita opțiunea în nume propriu sau cu privire la o altă entitate constitutivă care face obiectul unui sistem eligibil de impozitare la distribuirea profiturilor pentru a include suma stabilită ca impozit pe distribuire preconizat în conformitate cu alin. (2) în cadrul impozitelor acoperite ajustate ale entității constitutive pentru exercițiul financiar. Opțiunea se exercită anual în conformitate cu art. 49 alin. (2) și se aplică tuturor entităților constitutive care au sediul într-o jurisdicție.
(2) Valoarea impozitului pe distribuire preconizat este valoarea cea mai mică dintre:
a) valoarea necesară pentru a majora cota efectivă de impozitare calculată în conformitate cu art. 31 alin. (2) pentru o jurisdicție pentru un exercițiu financiar până la nivelul cotei minime de impozitare; sau
b) valoarea impozitului distribuit care ar fi fost datorat dacă entitățile constitutive care au sediul într-o jurisdicție și-ar fi distribuit întregul lor profit care face obiectul sistemului eligibil de impozitare la distribuirea profiturilor în cursul respectivului exercițiu financiar.
(3) În cazul în care se exercită o opțiune în conformitate cu alin. (1) , pentru fiecare exercițiu financiar în care se aplică această opțiune se constituie un cont de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat. Valoarea impozitului pe distribuire preconizat determinată în conformitate cu alin. (2) pentru o jurisdicție se adaugă în contul de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat aferent exercițiului financiar în care a fost constituit. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar următor, soldul restant din conturile de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat, determinat pentru exercițiile financiare precedente, se reduce în ordine cronologică, până la zero, cu impozitele plătite de entitățile constitutive în cursul exercițiului financiar în legătură cu distribuirile efective sau preconizate. Orice sumă reziduală din conturile de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat rămasă se reduce până la zero, cu o sumă egală cu pierderea netă calificată a unei jurisdicții înmulțită cu cota minimă de impozitare.
(4) Orice sumă reziduală a pierderii nete calificate înmulțite cu cota minimă de impozitare rămasă după aplicarea prevederilor alin. (3) pentru jurisdicție se reportează în exercițiile financiare următoare și reduce orice sumă reziduală din conturile de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat care rămâne după aplicarea prevederilor alin. (3) .
(5) Soldul, dacă există, al contului de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat în ultima zi a celui de al patrulea exercițiu financiar după exercițiul financiar pentru care a fost constituit contul respectiv este tratat ca o reducere a impozitelor acoperite ajustate, stabilite anterior pentru exercițiul financiar respectiv. Cota efectivă de impozitare și impozitul suplimentar pentru exercițiul financiar respectiv se recalculează corespunzător, în conformitate cu art. 33 alin. (1) .
(6) Impozitele plătite în cursul exercițiului financiar în legătură cu distribuirile efective sau preconizate nu se includ în impozitele acoperite ajustate în măsura în care acestea reduc un cont de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat în conformitate cu prevederile alin. (3) și (4) .
(7) În cazul în care o entitate constitutivă care a exercitat opțiunea în temeiul alin. (1) părăsește grupul de întreprinderi multinaționale sau grupul național de mari dimensiuni sau majoritatea activelor sale sunt transferate unei persoane care nu este o entitate constitutivă a aceluiași grup de întreprinderi multinaționale sau grup național de mari dimensiuni care are sediul în aceeași jurisdicție, orice sold restant al conturilor de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat din exercițiile financiare anterioare în care au fost constituite conturile respective este tratat ca o reducere a impozitelor acoperite ajustate pentru fiecare dintre exercițiile financiare respective, în conformitate cu art. 33 alin. (1) . Orice sumă datorată din impozitul suplimentar adițional se înmulțește cu următoarea cotă pentru a determina impozitul suplimentar adițional datorat pentru jurisdicție: unde:
a) profitul calificat al entității constitutive se determină în conformitate cu capitolul IV pentru fiecare exercițiu financiar în care există un sold restant al conturilor de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat pentru jurisdicție; și
b) profitul net calificat pentru jurisdicție se determină în conformitate cu art. 30 alin. (2) pentru fiecare exercițiu financiar în care există un sold restant al conturilor de recuperare a impozitului pe distribuire preconizat pentru jurisdicție.