LexistoriaDreptul la drept.

Legea 458/2002

Azi

Text integral · 21 articole

Capitolul I — Dispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecția sănătății oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1. Prin apă potabilă se înțelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman, cu excepția cazului în care Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aprobă folosirea apei și este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea și salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;

c) apa provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare etc., folosită pentru băut, gătit sau în alte scopuri casnice; în funcție de condițiile locale specifice, autoritățile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, pot face excepție de la valorile parametrilor de calitate, dar fără să fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.

2. Prin sistem de distribuție sau instalație interioară se înțelege totalitatea conductelor, garniturilor și dispozitivelor instalate între robinete de apă utilizată în mod normal pentru consumul uman și rețeaua de distribuție exterioară, dar numai atunci când acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător și/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 3

(1) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autoritățile competente, în conformitate cu legislația în vigoare;

b) apelor care au proprietăți terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.

(2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi:

a) apa destinată exclusiv utilizărilor condiții speciale, pentru care Ministerul Sănătății se declară satisfăcut de calitatea acesteia, și care nu influențează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;

b) apa potabilă provenind de la producător de apă individual, care furnizează mai puțin de 10 mc în medie/zi sau care deservește mai puțin de 50 de persoane, cu excepția cazului în care apa este produsă ca parte a unei activități comerciale sau publice.

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, va informa populația în cauză asupra acestor exceptări și asupra oricărei măsuri ce poate fi luată în vederea protejării sănătății de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situația în care se evidențiază că prin calitatea ei o astfel de apă ar putea constitui un potențial pericol pentru sănătate, populației afectate i se vor face de îndată recomandările de rigoare, conform Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile.

Capitolul II — Condiții de calitate

Articolul 4

(1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată, îndeplinind următoarele condiții:

a) să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care, prin număr sau concentrație, pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană;

b) să întrunească cerințele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B și 2 din anexa nr. 1 ;

c) să respecte prevederile art. 5-8 și 12 .

(2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calității reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creșterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obținerea apei potabile.

Articolul 5

(1) Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 1 . în privința parametrilor prevăzuți în tabelul 3 din anexa nr. 1 , valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calității apei potabile în programele de monitorizare și în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 8 .

(2) Ministerul Sănătății aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluși în anexa nr. 1 , la propunerea autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, acolo unde măsurile de protecție a sănătății publice pe teritoriul unui județ sau al municipiului București ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) .

Articolul 6

(1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametrii de calitate sunt în conformitate cu prevederile art. 5 , în următoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului și la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție;

b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producție, în cazul apei utilizate în industria alimentară.

(2) Dacă în situația prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1 , din cauza sistemului de distribuție interioară sau a modului de întreținere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligațiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu excepția situației în care apa este furnizată direct publicului, precum: unități de învățământ, unități de asistență medicală, instituții socio-culturale și cantine.

(3) În cazul constatării situației prevăzute la alin. (2) , se va proceda astfel:

a) producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere și întreținere a rețelei sau a tehnicilor adecvate de tratare, ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București;

b) autoritățile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Capitolul III — Monitorizare

Articolul 7

(1) Monitorizarea calității apei potabile se asigură de către producător, distribuitor și de autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București.

(2) Producătorii și distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate și finanțarea monitorizării de audit, precum și a monitorizării operaționale a calității apei potabile.

(3) Autoritățile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, asigură supravegherea și controlul monitorizării calității apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerințele de calitate și nu creează riscuri pentru sănătatea publică.

(4) Ministerul Sănătății va elabora, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile, conform cerințelor minime din anexa nr. 2 .

(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, pentru îmbuteliere și pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, operațională a apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puțin controlul eficienței tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecției, și al calității apei potabile produse, distribuite și utilizate.

(6) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (5) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București.

(7) Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile vor respecta specificațiile prevăzute în anexa nr. 3 , referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliți.

(8) Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calității apei, se face publică de către Ministerul Sănătății.

(9) Se pot utiliza și alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 3 pct. I lit. a), dacă se dovedește că rezultatele obținute sunt comparabile cu cele obținute prin metodele indicate. Ministerul Sănătății furnizează Comisiei Europene toate informațiile pertinente privind aceste metode și caracterul echivalent al acestora.

(9¹) Pentru probele de apă analizate în cadrul controlului oficial al apei potabile, pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 3 pct. II, se utilizează metode de analiză prevăzute de standarde române. Se pot utiliza și alte metode de analiză, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele prevăzute de anexa menționată; avizarea metodelor alternative se realizează de către o comisie de specialiști a cărei componență este stabilită prin ordin al ministrului sănătății.

(10) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezența în apă a unor substanțe sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 și care pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanță sau microorganism în cauză.

Capitolul IV — Măsuri de remediere și restricții în utilizare

Articolul 8

(1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică ce efectuează inspecția și controlul calității apei potabile, precum și de către producătorii, distribuitorii și utilizatorii implicați, în scopul identificării cauzei.

(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întrunește valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2) , iar autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, dispune luarea de urgență a măsurilor de remediere necesare restabilirii calității apei. Se acordă prioritate acțiunilor corective pentru parametrii a căror depășire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.

(3) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, dispune interzicerea sau restricționarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformități față de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană și verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătății umane. În astfel de cazuri consumatorii trebuie să fie informați de îndată și primesc toate recomandările ce se impun.

(4) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, împreună cu alte instituții și servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, ținând seama de riscurile pentru sănătatea populației generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricții în utilizarea acesteia.

(5) În cazul neconformității cu valorile parametrilor sau cu specificațiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 1, autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populației și va dispune măsurile de remediere necesare pentru restabilirea calității apei în scopul protejării sănătății.

(6) În orice situație în care sunt luate măsuri de remediere autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București dispune informarea consumatorilor, cu excepția cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora.

Capitolul V — Derogări

Articolul 9

(1) La cererea producătorului sau distribuitorului de apă potabilă, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București poate aproba pe o perioadă determinată o primă derogare de la parametrii valorici stabiliți în tabelul 2 din anexa nr. 1 sau în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) , cu condiția ca o astfel de derogare să nu constituie un pericol potențial pentru sănătatea publică și numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populației.

(2) Aceste derogări pot fi acordate prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) pentru o perioadă de timp cât mai scurtă și care nu va depăși 3 ani;

b) numai până la o valoare maximă determinată pentru parametrii valorici menționați la alin. (1) , ce va fi propusă de către direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București și aprobată de Institutul Național de Sănătate Publică. Valoarea maximă propusă va fi cea care implică cel mai mic risc pentru sănătatea populației rezidente.

(3) Cu 3 luni înainte de sfârșitul perioadei de derogare, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă întocmește un raport privind progresul înregistrat și, după caz, cererea de acordare a celei de-a doua derogări, însoțită de argumentarea detaliată a cauzelor care au condus la nerespectarea condițiilor prevăzute de derogarea anterioară; această documentație este înaintată direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

(4) În baza documentației primite, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București elaborează un referat tehnic pe care îl înaintează centrului regional de sănătate publică la care este arondată, împreună cu motivele ce justifică solicitarea de acordare a celei de-a doua derogări.

(5) La propunerea centrului regional de sănătate publică, Institutul Național de Sănătate Publică înaintează Ministerului Sănătății decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însoțită de referatul de evaluare care cuprinde și motivele solicitării de acordare a acestei derogări.

(6) Ministerul Sănătății face cunoscută Comisiei Europene, în cel mai scurt termen, decizia sa de acordare a celei de-a doua derogări, transmițându-i și referatul de evaluare cu motivele care justifică această decizie.

(7) A doua perioadă de derogare nu poate depăși termenul de 3 ani.

(8) În cazuri excepționale, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă, după caz, poate formula o solicitare de acordare a unei a treia derogări direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, cu cel puțin 3 luni înainte de finalizarea perioadei celei de-a doua derogări.

(9) Ministerul Sănătății poate solicita Comisiei Europene aprobarea unei a treia derogări pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pe baza documentației întocmite de către direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București sau de către Institutul Național de Sănătate Publică, după caz.

Articolul 10

(1) Orice derogare acordată potrivit prevederilor art. 9 trebuie să cuprindă următoarele informații:

a) motivele derogării;

b) parametrul în cauză, rezultatele controalelor anterioare și valoarea maximă permisă în temeiul derogării;

c) zona geografică, cantitatea de apă distribuită în fiecare zi, populația vizată și existența unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de producție alimentară în cauză;

d) un program de control corespunzător, care să prevadă, dacă este cazul, controale mai frecvente;

e) un rezumat al planului de acțiuni de remediere necesare, care să cuprindă un calendar al lucrărilor și o estimare a costurilor, precum și dispoziții în materie de bilanț;

f) durata necesară derogării.

(2) Dacă direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă și dacă acțiunile întreprinse potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) permit remedierea situației în termen de cel mult 30 de zile, dispozițiile prevăzute la art. 9 nu se aplică. În acest caz, Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, și Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională "Apele Române" sau, după caz, prin autoritățile bazinale în domeniul gospodăririi apelor, stabilesc numai valoarea concentrației maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea și intervalul de timp acordat pentru remedierea situației.

(3) Dacă parametrul valoric în cauză, aplicabil unei zone de aprovizionare cu apă, nu a fost conform pentru o perioadă mai mare de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, se vor aplica prevederile art. 9.

(4) Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București sunt obligate să informeze în mod rapid și corespunzător populația rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea, cu privire la derogare și la condițiile care o reglementează și să ofere consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populație vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligații nu se aplică în situațiile prevăzute la alin. (2) , cu excepția cazului în care autoritățile teritoriale ale Ministerului Sănătății decid altfel.

(5) Ministerul Sănătății, cu excepția derogării prevăzute la alin. (2) , informează în termen de 60 de zile Comisia Europeană asupra oricărei derogări referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 mc în medie/zi/apă destinată consumului uman sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la informațiile prevăzute la alin. (1) .

Articolul 11

Prevederile art. 9 și 10 nu se aplică apei destinate consumului uman oferite spre vânzare în sticle sau în recipiente.

Capitolul VI — Asigurarea calității tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substanțelor și materialelor care vin în contact cu apa potabilă

Articolul 12

(1) Nicio substanță sau material utilizat în instalațiile de producere, distribuție, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile nu trebuie să se regăsească în concentrații mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost utilizat și nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuși ori impurități care să diminueze protecția sănătății.

(2) Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri vor elabora, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme privind testarea materialelor și substanțelor care vin în contact cu apa potabilă.

(3) Ministerul Sănătății va elabora în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, procedura de autorizare sanitară a instalațiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente.

(4) Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea și etichetarea produselor alimentare.

Capitolul VII — Informarea și raportarea

Articolul 13

(1) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București trebuie să asigure disponibilitatea informației în ceea ce privește calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătății și despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autoritățile competente ori de către consumatorii în cauză. Informația trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp și actualizată.

(2) În scopul informării consumatorilor Ministerul Sănătății, prin Institutul de Sănătate Publică București, întocmește și publică, o dată la 3 ani, Raportul național asupra calității apei potabile, care va cuprinde cel puțin:

a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;

b) situația pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se în termen de un an calendaristic de la sfârșitul perioadei de raportare;

c) informațiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puțin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2) , art. 5 alin. (2) , art. 8 și art. 9 alin. (6) și (7) .

(3) Informațiile necesare pentru întocmirea Raportului național asupra calității apei potabile vor fi raportate Institutului de Sănătate Publică București, conform Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile.

(4) Producătorii și utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, informațiile necesare întocmirii Raportului național asupra calității apei potabile.

(5) Producătorii și utilizatorii de apă potabilă vor înregistra și vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită și utilizată conform prevederilor Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile.

(6) Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populației la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecția de către reprezentanții populației la orice oră acceptabilă, la cel puțin un birou de relații cu publicul, să afișeze programul și numărul de telefon la care se pot obține date despre calitatea apei potabile produse și distribuite.

(7) Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populația deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obținerea informațiilor privind calitatea apei potabile.

(8) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc și publică anual Raportul județean, respectiv al municipiului București, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane;

b) informațiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puțin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2) , art. 5 alin. (2) , art. 8 și art. 9 alin. (6) și (7) ;

c) situația pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârșitul anului respectiv.

(8¹) În scopul informării consumatorilor, prin centralizarea informațiilor cuprinse în rapoartele județene, respectiv al municipiului București, prevăzute la alin. (8), Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică întocmește și publică, anual, pe site-ul acestuia, un raport național asupra calității apei potabile, care va cuprinde și informațiile prevăzute la alin. (2)

(9) Raportul național privind calitatea apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare.

Capitolul VIII — Contravenții și sancțiuni

Articolul 14

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravențională sau penală, după caz.

(2) În perioada de implementare a prevederilor prezentei legi neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancționează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, cu modificările și completările ulterioare, decât în situația în care nu au fost respectate planul și calendarul activităților de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

Stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice se fac prin Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 1 septembrie 2011.

Capitolul IX — Dispoziții finale

Articolul 15

(1) Autoritățile administrației publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, incluzând calendarul și costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor și distribuitorilor de apă potabilă la cerințele prevederilor prezentei legi.

(2) Ministerul Sănătății va lua toate măsurile pentru asigurarea capacităților de realizare a monitorizării de audit a calității apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, până la data de 31 decembrie 2005.

(3) Ministerul Sănătății va întocmi planul, calendarul și costurile activităților de monitorizare de audit al calității apei potabile în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Producătorii, respectiv distribuitorii de apă vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea conformării la prevederile prezentei legi, fără a aduce prejudicii notelor 2, 4 și 10 la tabelul 2 din anexa nr. 1 , până la data aderării României la Uniunea Europeană, cu excepția celor care vor obține perioada de tranziție.

(5) Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuți de lege, în termen de un an de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuți în prezenta lege, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va întocmi și va centraliza planul și calendarul activităților de conformare la prevederile prezentei legi a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 16

(1) Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puțuri de mică adâncime și captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă și analize de laborator.

(2) Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuță aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.

(3) În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplinește condițiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor și pentru irigații.

Articolul 17

Deținătorii și utilizatorii surselor de apă prevăzute la art. 16 au obligația să asigure accesul la sursa de apă a organelor de control pentru prelevarea de probe și să ia toate măsurile pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel.

Articolul 18

Costurile de prelevare și analiză a probelor de apă prelevate sunt suportate de către proprietarul sursei de apă.

Articolul 19

Anexele nr. 1-3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 20

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 21

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziții contrare.