Legea 7/2006 · 19 articole
Încetarea raportului de serviciu al funcționarului public parlamentar are loc în următoarele condiții:
a) prin demisie;
b) prin eliberare din funcția publică parlamentară;
c) prin destituire din funcția publică parlamentară;
d) prin pensionare;
e) prin acordul părților, consemnat în scris;
f) de drept.
Funcționarul public parlamentar poate demisiona din funcție, cu obligația notificării în scris secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte la 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
(1) Secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, va dispune eliberarea din funcție prin ordin, care se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile acestuia, în următoarele cazuri:
a) reducerea personalului, ca urmare a reorganizării activității, prin desființarea postului ocupat de funcționarul public parlamentar;
b) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de către alt funcționar public parlamentar, a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
c) starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public parlamentar, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice parlamentare deținute.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să acorde funcționarului public parlamentar care urmează să fie eliberat un preaviz de 30 de zile calendaristice.
(3) Funcționarul public parlamentar poate fi eliberat din funcție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) numai dacă nu există funcții publice parlamentare vacante corespunzătoare în cadrul structurilor Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Destituirea din funcția publică parlamentară se dispune, prin ordin, de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, și se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, în următoarele cazuri:
a) ca sancțiune disciplinară aplicată pentru săvârșirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public parlamentar nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Raportul de serviciu încetează de drept în următoarele situații:
a) la data decesului;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public parlamentar;
c) dacă funcționarul public parlamentar nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) , d) și e) ;
d) ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcție, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) abrogată;
f) când funcționarul public parlamentar a fost condamnat pentru o infracțiune intenționată la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre definitivă;
g) ca urmare a interzicerii exercitării funcției, ca măsură de siguranță ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
h) la data expirării termenului pentru care a fost exercitată cu caracter temporar funcția publică.
Raportul de serviciu încetează de drept la data comunicării deciziei de pensionare a funcționarului public parlamentar pentru limită de vârstă ori invaliditate.
Constatarea cazului de încetare a raportului de serviciu, în situațiile prevăzute la art. 65 și 69, se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare.
(1) La încetarea raportului de serviciu, funcționarul public parlamentar își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(2) Funcționarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligația de a preda lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu.
În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public parlamentar le consideră neîntemeiate, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, cu plata unor despăgubiri egale cu drepturile bănești de care acesta ar fi beneficiat pe acea perioadă.
În cazul decesului funcționarului public parlamentar aflat în activitate, soțul sau soția și copiii care se aflau în întreținerea funcționarului public parlamentar la data decesului beneficiază de o indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute, care se impozitează potrivit legii. În sensul prezentului articol, prin salariu lunar brut se înțeleg salariul de bază brut lunar și sporurile din ultima lună de activitate ale funcționarului public parlamentar decedat.
(1) Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii.
(2) Abrogat.
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în structurile Parlamentului beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcției deținute sau funcției asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu.
(3¹) Atingerea vechimii de 25 de ani prevăzute la alin. (3) se realizează eșalonat, conform anexei nr. 4 .
(4) Abrogat.
(5) Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
(6) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.
(7) Funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute la alin. (3) . În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se stabilește prin diminuarea acestuia cu 0,10% din baza de calcul pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
(8) Abrogat.
(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului, prevăzut la alin. (3) , se iau în considerare, după caz, și perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.
(10) La îndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute la alin. (3) funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.
(11) Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (3) , (5) și (6) chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În această situație, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar aflat în activitate, în aceleași condiții de funcție și vechime.
(12) De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condițiile art. 64 lit. a) , b) și e) din prezenta lege.
(13) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.
(14) Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii.
(2) Funcționarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcționarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pentru fiecare an ce depășește vechimea de 14 ani în Parlament, se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăși venitul brut avut la data pensionării.
(5) Pensiile de serviciu și pensiile de urmaș, stabilite în condițiile prezentei legi, se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcționarul public parlamentar aflat în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
(6) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.
(7) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile pentru limită de vârstă și vechime integrală ale celor care au ocupat, cel puțin 4 ani, funcții corespunzătoare funcționarului public parlamentar în structurile de specialitate ale Parlamentului se recalculează și se actualizează în acord cu dispozițiile alin. (3) și (5), avându-se în vedere venitul brut lunar al funcționarului public parlamentar în activitate corespunzător funcției avute la data pensionării.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Funcționarii publici parlamentari care au o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, dar nu mai devreme de 60 de ani; dispozițiile art. 74 alin. (3)-(6) din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.
(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) și la art. 74 alin. (3), (5) și (6) din prezenta lege beneficiază și funcționarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la art. 74 alin. (3) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
La calculul vechimii în structurile Parlamentului prevăzute la art. 74 și 75 se ia în considerare, după caz, și perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
La îndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute la art. 74-76, funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, ori ale altor legi speciale din cadrul sistemului public.
Funcționarii publici parlamentari care împlinesc vârsta de pensie își pot continua activitatea cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Funcționarii publici parlamentari se pot asigura și la instituțiile private de asigurări sociale, în condițiile legii.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile art. 74 și 75, după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În acest caz, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar în activitate cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică.
(2) De prevederile alin. (1) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condițiile art. 64 lit. a), b) și e) din prezenta lege.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor al funcționarului public parlamentar dacă, la data decesului, acesta beneficia de pensie de serviciu sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de serviciu.
(2) Copiii au dreptul la pensia de urmaș până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizat potrivit legii, sau pe durata invalidității de gradul I sau II, în condițiile în care invaliditatea s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani sau a celei de 26 de ani, dacă și-au continuat studiile într-o formă de învățământ organizat potrivit legii.
(3) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2) al art. 74 și, respectiv, la alin. (1) al art. 75, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
(4) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II și dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 5 ani.
(5) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie.
(6) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea unui procent din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcționarul public parlamentar la data decesului, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) pentru un singur urmaș - 50%;
b) pentru 2 urmași - 75%;
c) pentru 3 sau mai mulți urmași - 100%.
(7) Pensiile de urmaș se actualizează în condițiile alin. (5) al art. 74.
(8) Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei de urmaș poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
(9) Drepturile de pensie de urmaș stabilite potrivit prevederilor prezentei legi se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
(10) Până la adoptarea unui statut propriu, prevederile alin. (1)-(9) se aplică și urmașilor funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ și membrilor acestuia.