(1) În cazul în care dreptul asupra invenției de serviciu aparține angajatorului, acesta este îndreptățit să depună o cerere de brevet de invenție sau de înregistrare a unui model de utilitate în România și/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România.
(2) În aplicarea alin. (1), cererea de brevet de invenție sau de înregistrare a modelului de utilitate este însoțită de actul din care rezultă dreptul asupra invenției.
(3) În situația prevăzută la art. 5 alin. (4), inventatorul salariat este îndreptățit să solicite protecția în România și/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3), inventatorul salariat și angajatorul au obligația să se informeze reciproc în scris asupra depunerii unei cereri de brevet de invenție sau de înregistrare a unui model de utilitate.