Drepturile organismelor de radiodifuziune și de televiziune

Azi

Legea dreptului de autor · 9 articole

Articolul 129

Organismele de radiodifuziune și de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice, cu obligația pentru cel autorizat de a menționa numele organismelor, următoarele:

a) fixarea propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune;

b) reproducerea prin orice mijloc și sub orice formă a propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent dacă au fost transmise prin fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau satelit;

c) distribuirea propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

d) importul, în vederea comercializării pe piața internă, a propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

e) retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum și prin orice alt mod de comunicare către public, inclusiv retransmiterea pe Internet;

f) comunicarea publică a propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune în locuri accesibile publicului, cu plata intrării;

g) închirierea propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport;

h) împrumutul propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

i) punerea la dispoziția publicului a propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent dacă au fost emise prin fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel încât să poată fi accesate în orice loc și în orice moment ales, în mod individual, de către public.

j) retransmisia propriilor emisiuni și servicii de programe de radiodifuziune și televiziune.

Articolul 130

(1) Prin reemitere, în sensul prezentei legi, se înțelege emiterea simultană, de către un organism de radiodifuziune, a unui program al altui organism de radiodifuziune.

(2) Definițiile de la art. 14-18 , art. 20 alin. (1) , art. 21 , 22 și 98 alin. (2) se aplică, prin analogie, și drepturilor prevăzute la art. 129 .

Articolul 131

(1) Organismele de radiodifuziune și de televiziune au dreptul exclusiv de a împiedica importul de copii ale propriilor programe de radiodifuziune sau de televiziune, realizate fără autorizarea lor și fixate pe orice tip de suport.

(2) Dispozițiile art. 129 lit. d) nu se aplică atunci când importul este făcut de o persoană fizică, fără scop comercial, în bagajul personal legal admis.

Articolul 132

Durata drepturilor prevăzute în prezentul capitol este de 50 de ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc prima radiodifuzare a emisiunii sau a serviciului de programe ale organismului de radiodifuziune ori de televiziune.

Articolul 133

Dreptul de distribuire a unui program de radiodifuziune ori de televiziune, fixat pe orice fel de suport, se epuizează odată cu prima vânzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor acestuia, pe piața internă, de către titularul de drepturi sau cu consimțământul acestuia.

Articolul 134

Dispozițiile cuprinse în art. 35 , 36 și 38 se aplică, prin analogie, și organismelor de radiodifuziune și de televiziune.

Articolul 134^1

(1) Actele de retransmisie a programelor, realizate de către alți titulari de drepturi decât organismele de radiodifuziune sau televiziune, trebuie să fie autorizate de către titularii care dețin dreptul exclusiv de comunicare către public.

(2) Titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe își pot exercita dreptul de a acorda sau de a refuza autorizarea pentru o retransmisie numai prin intermediul unui organism de gestiune colectivă.

(3) Dacă un titular de drepturi nu a transferat gestiunea dreptului prevăzut la alin. (2) unui organism de gestiune colectivă, se consideră că organismul de gestiune colectivă care gestionează drepturi din aceeași categorie pentru care operatorul de servicii de retransmisie dorește să obțină drepturi de retransmisie este îndreptățit să acorde sau să refuze autorizarea de retransmisie pentru respectivul titular de drepturi.

(4) În situația prevăzută la alin. (3) , în cazul existenței mai multor organisme de gestiune colectivă care gestionează drepturi din respectiva categorie, se stabilește, prin decizie a directorului Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pe baza principiului reprezentativității, organismul de gestiune colectivă care va avea dreptul de a acorda sau de a refuza autorizarea de retransmisie.

(5) Un titular de drepturi are aceleași drepturi și obligații, decurgând dintr-un acord între operatorul unui serviciu de retransmisie și un organism de gestiune colectivă, ca și titularii de drepturi care au mandatat organismul sau organismele de gestiune colectivă care vor avea dreptul de a acorda sau de a refuza autorizarea de retransmisie.

(6) Titularul de drepturi prevăzut la alin. (5) își poate revendica drepturile respective în termen de trei ani de la data retransmisiei care include opera sa sau alt obiect protejat.

Articolul 134^2

(1) Prevederile art. 134^1 nu se aplică drepturilor de retransmisie exercitate de un organism de radiodifuziune sau televiziune asupra propriilor transmisii, indiferent dacă aceste drepturi îi aparțin sau i-au fost transferate de alți titulari de drepturi.

(2) Dacă organismele de radiodifuziune sau televiziune și operatorii serviciilor de retransmisie încep negocieri cu privire la autorizarea retransmisiei, aceștia au obligația să le desfășoare cu bună-credință.

Articolul 134^3

(1) În cazul în care un organism de radiodifuziune sau televiziune transmite prin introducere directă semnalele sale purtătoare de programe unui distribuitor de semnale fără ca organismul de radiodifuziune sau televiziune să transmită, el însuși, simultan, respectivele semnale purtătoare de programe direct publicului, iar distribuitorul de semnale transmite respectivele semnale purtătoare de programe către public, se consideră că organismul de radiodifuziune sau televiziune și distribuitorul de semnale participă la un act unic de comunicare publică pentru care trebuie să obțină o autorizare din partea titularilor de drepturi.

(2) Pentru introducerea directă ce constituie un act unic de comunicare publică, prevăzută la alin. (1) , trebuie obținută autorizarea din partea titularilor de drepturi de către organismul de radiodifuziune sau televiziune pentru radiodifuzare și de către distribuitorul de semnal pentru retransmisie sau retransmisie prin cablu, după caz.