(1) Persoanei care solicită/pentru care se solicită autorităților competente române eliberarea documentelor de identitate, de călătorie sau de stare civilă, dar care nu poate/pentru care nu se poate face dovada cetățeniei române în conformitate cu actele normative incidente acestei materii, i se eliberează documentele respective, în condițiile legii, numai după ce Direcția Generală de Pașapoarte atestă, la cererea acestor autorități, faptul că persoana în cauză este cetățean român.
(2) Atestarea prevăzută la alin. (1) se face numai dacă în Registrul național de evidență a pașapoartelor simple se regăsesc date relevante cu privire la cetățenia română a persoanei care solicită/pentru care se solicită acest lucru.
(3) În scopul atestării calității de cetățean român, în condițiile prevăzute la alin. (1) , Direcția Generală de Pașapoarte poate coopera cu instituțiile competente în aplicarea prevederilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare.