(1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei înlesniri la plată a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (3) , precum și la alin. (2) al prezentului articol, cu excepția cazului în care înlesnirea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiției prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. j) , o singură dată într-un an calendaristic sau într-o fracțiune de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de stingerea tuturor obligațiilor bugetare care au făcut obiectul înlesnirii la plată. Cererea se soluționează prin emiterea unei decizii de menținere a valabilității înlesnirii, cu păstrarea perioadei de înlesnire deja aprobate. În această situație planul de restructurare se menține.
(2) Pentru menținerea valabilității înlesnirii la plată, debitorul are obligația să achite obligațiile bugetare exigibile la data comunicării deciziei de menținere a valabilității înlesnirii, cu excepția celor care au făcut obiectul înlesnirii a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 9 sunt aplicabile în mod corespunzător.