(1) Informațiile deținute în legătură cu persoanele sau entitățile desemnate pot fi transmise numai în condițiile prevăzute de lege.
(2) Obligația de confidențialitate nu poate fi invocată în următoarele cazuri:
a) la cererea organelor de urmărire penală;
b) la cererea instanțelor judecătorești;
c) la cererea autorităților competente în domeniu conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
d) la cererea Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene sau a altor organizații internaționale menționate la art. 1 alin. (2) ori a altor state, dacă acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România potrivit prezentei ordonanțe de urgență;
e) la cererea persoanelor interesate în aplicarea dreptului la despăgubire, dar numai în condiții expres prevăzute de lege;
f) la cererea serviciilor de informații din România.