(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu sau la cerere, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, o hotărâre inițiată de către ministerul în al cărui domeniu de competență activează persoana juridică vizată, prin care:
a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în înțelesul alin. (2) ;
b) hotărăște instituirea supravegherii extinse;
c) desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență;
d) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
e) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, precum și identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/ contractuală.
(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege una sau mai multe dintre următoarele situații:
a) impactul negativ asupra pieței aferente produselor dintr-un sector economic, prin afectarea semnificativă a ofertei și/sau a cererii, după caz;
b) afectarea activității unui operator relevant pe o anumită piață în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
c) periclitarea securității energetice a României.
(3) În cazul instituirii supravegherii extinse la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, cererea persoanei juridice, formulată prin reprezentant legal, se adresează ministerului în al cărui domeniu de competență activează aceasta și este însoțită de următoarele documente:
a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 8⁶ alin. (3) ; și
b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.
(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În situațiile prevăzute la alin. (2) , Guvernul poate adopta o hotărâre potrivit alin. (1) . În caz contrar, ministerul căruia i-a fost adresată cererea o respinge și comunică solicitantului răspunsul în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.
(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre a Guvernului inițiată de către ministerul în al cărui domeniu de competență activează persoana juridică vizată dacă:
a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
b) se apreciază că măsura nu se mai justifică;
c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care nu subzistă impactul economic semnificativ care a justificat instituirea măsurii.