(1) Angajatorii care încadrează în muncă străini pe teritoriul României au următoarele obligații:

a) să efectueze plata remunerației sau a salariului în contul bancar al străinului angajat;

b) să asigure încheierea contractelor individuale de muncă atât în limba română, cât și în limba statului de origine al străinilor sau într-o limbă de circulație internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege;

c) să includă în contractul individual de muncă elementele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c)-m) și alin. (2) ;

d) să asigure instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă într-o limbă pe care străinul o înțelege și să îi furnizeze echipamentele de protecție necesare potrivit legislației în vigoare;

e) să notifice agenția de plasare a străinilor și Inspectoratul General pentru Imigrări, în termen de 5 zile lucrătoare de la data constatării, cu privire la:

(i) absența nemotivată a lucrătorului străin pentru o perioadă mai mare de 3 zile lucrătoare consecutive;

(ii) încetarea contractului individual de muncă;

(iii) orice situație în care lucrătorul străin se află în pericol, este supus exploatării sau în care se constată nerespectarea condițiilor care au stat la baza acordării dreptului de muncă și de ședere;

f) să pună la dispoziția personalului Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sau altor organe competente toate documentele și informațiile necesare verificării condițiilor de încadrare în muncă a străinilor, inclusiv contractele individuale de muncă, dovezile de plată a salariilor, evidențele privind cazarea și copii ale documentelor de ședere ale străinilor;

g) să asigure, direct sau prin furnizori acreditați ori în colaborare cu instituții publice, organizații nonguvernamentale, organizații internaționale sau instituții de învățământ, cursuri de limba română care să cuprindă și elemente de integrare culturală și socială pentru străini, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data începerii activității pe teritoriul României înregistrată în REGES-ONLINE, cu o durată de cel puțin 6 ore pe săptămână;

h) să garanteze accesul străinilor încadrați în muncă la proceduri de reclamație și raportare a abuzurilor, în condiții de confidențialitate, inclusiv prin intermediul platformei electronice;

i) să păstreze la sediul social sau la punctele de lucru o copie a documentului de călătorie sau a permisului de ședere din care rezultă legalitatea șederii străinului pe teritoriul României, precum și documentele justificative privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol, pentru o perioadă de minimum cinci ani de la încetarea raportului de muncă.

(2) În situația prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. a) , costul chiriei nu poate depăși 25% din remunerația netă sau salariul net al străinului.

(3) Instituțiile bancare din România pot deschide cont bancar străinului în baza vizei de lungă ședere în scop de muncă, a permisului de ședere sau a oricărui alt document care atestă dreptul de rezidență pe teritoriul României.