Text integral · 45 articole
(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat.
(2) Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică de către partenerul public pentru fundamentarea demarării unei proceduri de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat și implementarea proiectului, cu condiția aprobării prealabile a studiului de fundamentare a proiectului, care va demonstra, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19 , faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.
Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente principale:
a) cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;
b) durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil;
c) finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice;
d) atingerea scopului urmărit de partenerul public și partenerul privat;
e) distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc.
(1) Formele de parteneriat public-privat sunt următoarele:
a) parteneriatul public-privat contractual - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, pe de o parte, și partenerul privat, pe de altă parte, contractul urmând a fi implementat prin intermediul unei societăți de proiect care este deținută integral de către partenerul privat;
b) parteneriatul public-privat instituțional - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
(2) Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul parteneriatului public-privat instituțional, dacă o altă entitate publică intenționează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea față de partenerul privat a unei/unor obligații de plată sau de garanție, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situația în care obligația de plată sau de garanție a fost prevăzută în studiul de fundamentare și în documentația de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se condițiile în care poate fi realizată.
(3) Asumarea de către entitatea publică a obligației/ obligațiilor, conform prevederilor alin. (2) , se poate face în condițiile stabilite prin documentația de atribuire, după caz:
a) după desemnarea de către partenerul public a câștigătorului procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, dar mai înainte de semnarea contractului, situație în care entitatea publică devine astfel parte a contractului respectiv de la momentul încheierii acestuia; sau
b) după semnarea contractului de parteneriat public-privat, în timpul executării acestuia, situație în care entitatea publică încheie cu părțile contractului respectiv un act adițional, ce stabilește drepturile și obligațiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în cauză de la momentul încheierii actului adițional respectiv.
Contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. 1 și 2 .
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) afiliat - orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influență dominantă sau care poate exercita o influență dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influența dominantă a unei alte persoane. Influența dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deține majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor/părților sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere;
b) finanțatorii contractului de parteneriat public-privat - persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziția societății de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligațiilor asumate de partenerul privat, în temeiul contractului de parteneriat public-privat, inclusiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții și fondurile de pensii administrate privat; prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 10/2015 , cu modificările și completările ulterioare, pot participa la finanțarea contractelor de parteneriat public-privat și fondurile deschise de investiții și societățile de investiții;
c) finanțarea contractului de parteneriat public-privat - presupune finanțarea investițiilor realizate în cadrul contractului și finanțarea utilizării bunului/bunurilor sau operării serviciului public ce formează obiectul contractului;
d) investitor privat - orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română sau străină, care aparține categoriilor prevăzute la art. 8 , care și-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
e) investiții realizate în cadrul proiectului - investiții care au drept obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul contractului de parteneriat public-privat;
f) partener privat - investitorul privat sau asocierea de investitori privați care a fost desemnat/desemnată câștigător/câștigătoare al/a procedurii de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat;
g) societate de proiect - societate care se înființează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în scopul implementării contractului de parteneriat public-privat;
h) închidere financiară - o etapă definită în contractul de parteneriat public-privat și în contractul sau contractele de finanțare încheiate cu finanțatorii contractului de parteneriat public-privat care reprezintă data la care au fost îndeplinite toate condițiile suspensive pentru intrarea în vigoare a obligației finanțatorilor de a pune la dispoziție fondurile necesare finanțării contractului de parteneriat public-privat.
Este partener public, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 9 și 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare.
Orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiția să nu aparțină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7 .
Investitorul privat desemnat câștigător al procedurii de atribuire, în cazul parteneriatului public-privat contractual, va înființa societatea de proiect cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituțional va înființa împreună cu partenerul public societatea de proiect care va deveni parte a contractului de parteneriat public-privat.
Finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:
a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de partenerul privat de la finanțatorii definiți conform art. 6 lit. b) ;
b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public;
c) din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de pensii administrate privat, precum și fonduri de investiții și societăți de investiții, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
d) prin emitere de obligațiuni corporative de către societatea de proiect în scopul implementării proiectului de parteneriat public-privat.
Partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și/sau din resurse atrase din partea unor finanțatori.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-aderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și cea a Uniunii Europene.
(2) Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat reprezentată de resurse financiare inclusiv din fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.
(3) Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor poate include și contribuția fondurilor sau societăților de investiții publice.
(4) Abrogat.
(1) Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalități, în condițiile specificate în documentația de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat, astfel:
a) constituirea, fără a fi necesară parcurgerea unor proceduri de atribuire distincte de cele prevăzute la art. 25 , a anumitor drepturi în favoarea partenerului privat, în condițiile contractului de parteneriat public-privat;
b) aporturi în numerar la capitalul social al societății de proiect;
c) asumarea unor obligații de plată față de partenerul privat sau a unor obligații de plată aferente realizării investițiilor prevăzute de art. 12 alin. (1) ;
d) acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare.
(2) Partenerul public poate efectua plăți din fonduri publice către partenerul privat exclusiv pe parcursul operării și întreținerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu excepția participării la finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 12 .
(3) În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către partenerul privat conform prevederilor alin. (2) , în condițiile legii, se prevăd fonduri bugetare pentru finanțarea contractelor de parteneriat public-privat în cadrul bugetelor ordonatorilor principali de credite ai autorităților publice cu rol de partener public sau care au în subordine, sub autoritate ori în coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat.
(3¹) Proiectele finanțate în baza unui contract de parteneriat public-privat se evidențiază în anexă distinctă în cadrul bugetelor ordonatorilor principali de credite ai autorităților publice cu rol de partener public sau care au în subordine, sub autoritate ori în coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat.
(3²) În vederea asigurării fondurilor necesare realizării parteneriatului public-privat care se referă la costurile de pregătire, investiție și propunerile de credite de angajament și de credite bugetare din surse publice se prevăd în studiul de fundamentare și se aprobă, după cum urmează:
a) prin adoptarea hotărârii Guvernului de aprobare a studiului de fundamentare, în cazul proiectelor administrației publice centrale;
b) prin adoptarea hotărârii autorității deliberative de aprobare a studiului de fundamentare, în cazul proiectelor administrației publice locale, în cazul în care sumele sunt asigurate exclusiv din resurse bugetare ale administrației publice locale;
c) prin adoptarea hotărârii Guvernului, în baza hotărârii autorității deliberative de aprobare a studiului de fundamentare, în cazul proiectelor administrației publice locale care necesită contribuții de la bugetul de stat.
(3³) În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice pentru participarea la finanțarea investițiilor, conform alin. (3²) , fondurile publice se prevăd în bugetul partenerului public ca și componentă finală de finanțare a investițiilor ce se realizează în baza contractului de parteneriat public-privat, ulterior asigurării finanțării de către partenerul privat.
(3⁴) Contribuțiile din resurse publice ce urmează a se efectua în etapa de operare se aprobă prin adoptarea:
a) hotărârii Guvernului de aprobare a contractului de parteneriat public-privat, în condițiile art. 17 alin. (1) lit. d) , pentru proiectele administrației publice centrale;
b) hotărârii autorităților deliberative, în condițiile art. 17 alin. (1) lit. d) , pentru proiecte ale administrației publice locale, în cazul în care sumele sunt asigurate exclusiv din resurse bugetare ale administrației publice locale;
c) hotărârii Guvernului, în baza hotărârii autorității deliberative de aprobare a contractului de parteneriat public-privat, în condițiile art. 17 alin. (1) lit. d) , în cazul proiectelor administrației publice locale, pentru proiecte care necesită contribuții de la bugetul de stat.
(3⁵) Sumele prevăzute de la bugetul de stat pentru proiecte ale administrației publice locale se vor cuprinde în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în baza solicitărilor ordonatorilor principali de credite ai autorităților publice cu rol de partener public sau care au în subordine, sub autoritate ori în coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat, în condițiile respectării prevederilor alin. (3²) lit. c) și, respectiv, alin. (3⁴) lit. c) .
(3⁶) În cazul în care pentru proiectele de parteneriat public-privat există opinie a Institutului Național de Statistică sau, după caz, opinie a Eurostat de clasificare a proiectelor în conturi guvernamentale, ordonatorii principali de credite ai autorităților publice cu rol de partener public sau care au în subordine, sub autoritate ori în coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat sau Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cazul proiectelor de parteneriat public-privat ale administrației publice locale ce au componentă de finanțare a investițiilor de la bugetul de stat, au obligația de a completa anexa prevăzută la alin. (3¹) cu date referitoare la impactul anual asupra deficitului bugetar și datoriei publice.
(3⁷) Ministerul Finanțelor, prin structura de specialitate, Unitatea de management a investițiilor publice, va elabora semestrial informări către Guvern privind impactul pe deficitul bugetar și datoria publică pe termen mediu și lung aferente proiectelor de parteneriat public-privat clasificate în și în afara conturilor guvernamentale, potrivit opiniei Institutului Național de Statistică sau, după caz, a Eurostat, în baza raportărilor primite de la ordonatorii principali de credite pentru proiectele administrației publice centrale și de la autoritățile administrației publice locale pentru contractele de parteneriat public-privat încheiate de acestea.
(4) Proiectele de parteneriat public-privat ale autorităților publice locale care necesită contribuții de la bugetul de stat pentru investițiile care se realizează în cadrul proiectului și/sau pentru plățile care se efectuează în perioada de operare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului de aprobare a listei proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat.
(5) Abrogat.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat.
(1) Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea partenerului privat, dreptul de a colecta și de a utiliza pentru derularea proiectului tarife de la beneficiarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife și nivelul acestora se reglementează în condițiile legii.
(2) Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligațiile de plată ale partenerului public către partenerul privat, după caz, conform prevederilor contractului de parteneriat public-privat.
Beneficiarul direct al utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat poate fi, în condițiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o altă entitate publică, fie publicul în general.
(1) Partenerul privat poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare, respectiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de investiții sau societățile de investiții sau fondurile de pensii administrate privat, și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.
(2) Partenerul privat poate constitui garanții asupra acțiunilor sau părților sociale deținute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare sau fonduri de pensii administrate privat și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.
(3) Prin contractul de parteneriat public-privat se va conveni modalitatea de preluare sau de stingere a garanțiilor prevăzute la alin. (1) și (2) , în ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public și a intereselor finanțatorilor contractului.
(4) Partenerul public poate constitui garanții și își poate asuma obligații în temeiul unor contracte instituind raporturi juridice directe între partenerul public și finanțatorii contractului de parteneriat public-privat, contracte ce vor putea fi semnate și de către partenerul privat.
(1) În vederea încheierii și începerii executării obligațiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a) realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;
b) aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administrației publice centrale sau, după caz, de către autoritățile deliberative pentru proiecte ale administrației publice locale; studiul de fundamentare va avea ca pagină de capăt pagina de semnături, prin care autoritatea/entitatea contractantă responsabilă cu realizarea studiului de fundamentare își însușește datele și soluțiile propuse și care va conține cel puțin următoarele date: nr. .../dată contract, numele și prenumele în clar ale consultanților/societăților de consultanță, ale persoanei responsabile de proiect - șef de proiect/director de proiect; studiul de fundamentare poate fi aprobat odată cu principalii indicatori tehnico-economici prevăzuți de Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indicatori elaborați în baza studiului de fezabilitate;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat; studiul de fundamentare se va supune reaprobării de către Guvern, ori de câte ori sunt necesare modificări esențiale ale elementelor principale prevăzute la art. 19 ;
d) aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor și inițializat de către părți de către Guvern pentru proiectele administrației publice centrale sau, după caz, de către autoritățile deliberative pentru proiecte ale administrației publice locale;
e) semnarea contractului de parteneriat public-privat;
f) îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.
g) în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă, la momentul aprobării studiului de fundamentare, are elaborat și studiul de fezabilitate aferent investiției propuse, studiul de fundamentare poate fi aprobat odată cu principalii indicatori tehnico-economici prevăzuți de Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 , cu modificările și completările ulterioare, indicatori elaborați în baza studiului de fezabilitate.
(2) Partenerul public are obligația de a transmite Institutului Național de Statistică, în termen de 30 de zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat publicprivat.
(3) Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării acestuia se realizează cu aprobarea Guvernului sau a autorității deliberative care a aprobat încheierea contractului, după caz.
(4) La propunerea autorităților publice prevăzute la art. 13 alin. (3) , Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite și atribuite de către acestea pentru domeniul de activitate în care investițiile în parteneriat public-privat vor fi implementate.
(1) Inițiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparține partenerului public.
(2) Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta serviciile de consultanță necesare în funcție de specificul proiectului, între care servicii de natură tehnică, financiară și juridică.
(3) Costurile generate de realizarea studiului de fundamentare și de derulare a procedurii de atribuire se suportă de către partenerul public.
Studiul de fundamentare trebuie să evidențieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului în parteneriat public-privat:
a) gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului;
c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene;
d) finanțabilitatea proiectului;
e) eficiența economică a proiectului.
f) studiul de fundamentare va conține soluții tehnice conceptuale minimale de implementare a investițiilor;
i) pentru proiectele de investiții de interes național în domeniul transporturilor, prin excepție de la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 , cu modificările și completările ulterioare, documentațiile tehnico-economice aprobate conform art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, de tip studiu de prefezabilitate/studiu de fezabilitate se echivalează prin aprobarea studiului de fundamentare conform prevederilor art. 13 alin. (3²) lit. a) .
(1) Gradul de suportabilitate a proiectului reprezintă posibilitatea generică a proiectului de a mobiliza resursele financiare necesare acoperirii costurilor.
(2) Gradul de suportabilitate a proiectului privește capacitatea financiară a partenerului public și a oricăror altor entități publice implicate, necesară îndeplinirii obligațiilor de natură financiară asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat, și, după caz, capacitatea financiară a beneficiarilor direcți ai utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat.
Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora și o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părțile contractante, în funcție de capacitatea fiecărei părți de a gestiona riscul asumat.
Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură obligațiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat afectează limitele de datorie publică și deficit bugetar, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene.
(1) Studiul de fundamentare trebuie să analizeze și să stabilească finanțabilitatea proiectului în regim de parteneriat public-privat.
(2) Un proiect este considerat finanțabil dacă structura sa tehnică, financiară și juridică permite, în condițiile pieței, atragerea de credite și/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanțării proiectului pe toată perioada de derulare.
(1) Eficiența economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea și includerea, în cadrul studiului de fundamentare, și a unei analize cost-beneficiu din care să rezulte argumentele care justifică realizarea proiectului în parteneriat public-privat.
(2) În analiza eficienței economice a proiectului se realizează o comparație a costurilor estimate pe întreaga durată a contractului ajustate cu valoarea riscurilor în ipoteza realizării proiectului de către partenerul public din fonduri publice raportat la realizarea proiectului în parteneriat public-privat. Respectiva analiză comparativă va lua în considerare costurile nete actualizate aferente realizării proiectului.
(1) Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcție de obiectul contractului și de modalitatea în care se realizează transferul unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor în cauză.
(2) Prin derogare de la art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 , cu modificările și completările ulterioare, art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 , cu modificările și completările ulterioare, și art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 , cu modificările și completările ulterioare, atribuirea începe cu transmiterea documentației de atribuire conform legislației stabilite potrivit alin. (1) și se finalizează odată cu semnarea raportului procedurii de atribuire, precum și anexele acestuia, încheierea contractului de parteneriat public-privat urmând a se derula conform prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Procedura de selecție a partenerului privat include și procedura de atribuire necesară încheierii contractului de parteneriat public-privat cu societatea de proiect.
Dacă în cadrul procedurii de selecție nu se poate semna contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii, cu niciunul dintre investitorii privați care au depus oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură.
(1) În cazul aplicării prevederilor art. 39 , procedura de selecție a noului partener privat se face cu respectarea prevederilor art. 25 .
(2) În situația în care, în baza contractului de parteneriat public-privat aplicabil, partenerul public are raporturi juridice directe cu finanțatorii proiectului, desemnarea noului partener privat de către partenerul public se va face pe baza consultării cu finanțatorii proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat în cauză.
(3) În cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou partener privat, partenerul public va rezilia contractul de parteneriat public-privat în cauză.
Prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Contractul de parteneriat public-privat încheiat în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență este contract administrativ.
(1) În situația asocierii unor entități publice în vederea atribuirii și încheierii unui contract de parteneriat public-privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de asociere:
a) modul de repartizare între asociați și condițiile de exercitare a drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice;
b) modul de utilizare a bunului/bunurilor și de operare a serviciului public ce formează obiectul parteneriatului publicprivat;
c) modul de repartizare între asociați, la terminarea contractului, și condițiile ulterioare de exercitare a drepturilor asupra bunului/bunurilor ce formează obiectul parteneriatului public-privat, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice.
(2) Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor activităților necesare, direct și indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de parteneriat publicprivat.
Contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puțin următoarele aspecte:
a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat;
b) condițiile de înființare și funcționare a societății de proiect;
c) termenele de realizare a lucrărilor;
d) drepturile constituite în favoarea partenerului privat, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat;
e) drepturile și obligațiile partenerului public și ale partenerului privat, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, menite să garanteze respectarea destinației bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat și a condițiilor de realizare a serviciului public;
f) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului, și modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice;
g) durata contractului;
h) modalitatea de finanțare și etapele proiectului de parteneriat public-privat;
i) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul și de plată, inclusiv posibilitatea compensărilor/deducerilor între sumele de plată cuvenite partenerului privat și orice eventuale daune sau alte sume de plată datorate de către partenerul privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;
k) caracteristicile și obiectivele de performanță ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum și indicatorii de performanță ai serviciului public ce formează obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare și control de către partenerul public al respectării obligațiilor partenerului privat;
m) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat cu afiliații partenerului privat;
n) garanțiile de bună execuție ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurările ce vor fi încheiate și menținute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;
p) proceduri de preluare a drepturilor și obligațiilor partenerului privat de către finanțatorii proiectului și/sau un nou partener privat;
q) răspunderea contractuală, inclusiv sancțiunile și penalitățile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligațiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenținerii obiectivelor ori indicatorilor de performanță, precum și, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plățile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite părți ale contractului și dreptul partenerului public de a denunța unilateral contractul, precum și condițiile de exercitare a acestor drepturi conform prevederilor art. 35 , inclusiv modalitatea de stabilire și plată a eventualei compensații datorate partenerului privat;
s) mecanisme de împărțire a profitului din refinanțare;
t) procedura și limitele subcontractării;
u) cauzele de încetare a contractului și condițiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul parteneriatului public-privat;
v) clauze care să reglementeze compensațiile datorate de părți în caz de încetare a contractului înainte de termen;
w) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, sunt parte a contractului de parteneriat public-privat.
(1) Durata contractului de parteneriat public-privat se stabilește, în principal, în funcție de perioada de amortizare a investițiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect și în funcție de modalitatea de finanțare a acestor investiții.
(2) Stabilirea duratei se va face astfel încât:
a) să se evite restricționarea artificială a concurenței;
b) să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor și operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;
c) să se asigure un nivel rezonabil și suportabil al prețurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.
(1) Partenerul public poate constitui, fără parcurgerea unei proceduri de atribuire distincte de procedura prevăzută la art. 25 , în beneficiul societății de proiect, cu privire la bunuri destinate realizării proiectului și asupra cărora are dreptul de a dispune:
a) drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică, exploatarea acestor bunuri proprietate publică se exercită fără perceperea de redevențe sau, după caz, chirii, prin derogare de la prevederile art. 307 și ale art. 333 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , cu modificările și completările ulterioare;
b) drepturi de superficie, de servitute sau drepturi de folosință asupra bunurilor proprietate privată.
(2) Partenerul privat nu va putea subconcesiona, în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate și nu va putea încredința realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepția cazurilor anume prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
(1) Din motive excepționale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, după caz, denunța unilateral contractul de parteneriat public-privat, cu respectarea următoarelor condiții:
a) această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepționale legate de interesul public, a fost inclusă în documentația de atribuire, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, precum și în contractul de parteneriat public-privat;
b) modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului inițial;
c) cu notificarea prealabilă a partenerului privat și a finanțatorilor proiectului de parteneriat public-privat.
(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență pot constitui motive excepționale legate de interesul public aspecte precum cele legate de sănătatea publică, protecția mediului, standarde de siguranță și calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.
(3) În cazul în care modificarea ori denunțarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul la o justă despăgubire, stabilită potrivit prevederilor documentației de atribuire și contractului de parteneriat public-privat.
(4) Contractul de parteneriat public-privat trebuie să conțină un mecanism de ajustare a plăților către partenerul privat în situația în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate.
(5) În caz de dezacord cu privire la suma despăgubirii/ ajustării, aceasta va fi stabilită de către instanța judecătorească sau arbitrală competentă. Dezacordul nu va permite, în niciun caz, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor de către partenerul privat.
Contractul de parteneriat public-privat poate fi modificat numai în cazurile și în condițiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează procedura de atribuire, conform prevederilor art. 25 .
Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a partenerului privat, inclusiv, după caz:
a) bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investițiilor asumate de către partenerul privat;
b) bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
c) bunurile pe care partenerul public are opțiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
d) bunurile care rămân în proprietatea societății de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.
(1) La încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat, drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat vor înceta, iar bunurile realizate sau dobândite de partenerul privat și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public ce urmează a fi transferate partenerului public trebuie să fie libere de sarcini, în bună stare de funcționare și exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public și/sau bunurilor similare, în condiții stabilite prin contractul de parteneriat public-privat.
(2) La încetarea contractului de parteneriat public-privat ca urmare a expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public se transferă partenerului public, cu titlu gratuit.
(3) La încetarea contractului de parteneriat public-privat din orice motiv, cu excepția expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public, inclusiv bunurile pentru care nu s-a realizat recepția la terminarea lucrărilor, sunt transferate partenerului public, în condițiile prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, cu plata unei compensații calculate conform unui mecanism prevăzut de documentația de atribuire și contractul de parteneriat public-privat.
(4) Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea compensației datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor sunt deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public-privat.
(5) Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului public, la valoarea compensației datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor se adaugă sumele datorate de partenerul public drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public-privat.
(6) În cazul parteneriatelor public-private instituționale, în situația în care contractele prevăd proceduri de soluționare a litigiilor dintre părți de către instanțe arbitrale internaționale, reprezentarea se asigură de către entitățile juridice care au calitatea de partener public, respectiv de către entitățile juridice care au calitatea de partener privat.
(7) În vederea ducerii la îndeplinire a mandatului de reprezentare prevăzut la alin. (6) , entitățile juridice care dețin calitatea de parteneri publici, respectiv de parteneri privați, sunt autorizate să inițieze și să participe la procedurile arbitrale internaționale și în fața unor instanțe naționale din aceste jurisdicții, după caz.
(8) Entitățile juridice care dețin calitatea de parteneri publici, respectiv de parteneri privați pot selecta avocați, interni sau internaționali, atunci când activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități.
(8¹) În situația prevăzută la alin. (6) , inclusiv plata arbitrilor în procedurile arbitrale, a expertizelor și a celorlalte taxe judiciare sau arbitrale datorate se asigură de la bugetul de stat prin bugetul ordonatorilor principali de credite care au calitatea de partener public sau au în subordine, sub autoritatea sau în coordonare partenerul public, conform contractelor de parteneriat public-privat, indiferent de denumirea partenerului public în contract și indiferent dacă acesta exercită direct administrarea participațiilor statului în compania de proiect sau prin intermediul altei entități.
(9) Achiziționarea serviciilor juridice menționate la alin. (8) se realizează prin derogare de la aplicarea prevederilor art. I alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013 , cu modificările și completările ulterioare.
(10) Prevederile alin. (6)-(9) se aplică tuturor contractelor în care statul este reprezentat în companiile de proiect care implementează contractele de parteneriat public-privat, indiferent de data la care și de legea în baza căreia au fost încheiate.
În cazul în care partenerul privat nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, poate înlocui partenerul privat dacă această clauză a fost înscrisă în documentația de atribuire și în contract, cu respectarea condițiilor privind clauza de revizuire, potrivit legii care reglementează procedura de atribuire a contractului, conform prevederilor art. 25 .
(1) La încetarea contractului de parteneriat public-privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public va putea prelua acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preț stabilit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și ale contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea prevederilor art. 38 . Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea prețului menționat trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat.
(2) În situația încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public va putea prelua, cu titlu gratuit, acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat.
Partenerul public are dreptul să monitorizeze și să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat își execută obligațiile născute din contractul de parteneriat public-privat și/sau din prevederile legale aplicabile.
(1) Cu excepția cazurilor expres prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, partenerul privat nu va putea cesiona sau greva cu sarcini drepturile și obligațiile proprii născute din contractul de parteneriat public-privat.
(2) Partenerul privat nu va putea înstrăina sau greva cu sarcini acțiunile sau părțile sociale deținute în societatea de proiect, decât cu acordul expres și prealabil al partenerului public și al finanțatorilor proiectului, cu excepția cazurilor expres prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
(1) Contractul de parteneriat public-privat va fi încheiat în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea partenerului privat.
(2) Competența de soluționare a eventualelor litigii izvorâte din încheierea și/sau executarea contractelor de parteneriat public-privat este stabilită de Legea nr. 101/2016 , cu modificările și completările ulterioare.
(1) Autoritățile publice care intenționează să deruleze proiecte de parteneriat public-privat organizează și pun în funcțiune, prin decizia conducătorului autorității publice, unități interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat organizate ca structuri interne, fără personalitate juridică, dedicate pregătirii, atribuirii și implementării contractelor de parteneriat public-privat.
(2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, unitățile interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat pot fi sprijinite în derularea activității de consultanți tehnici, financiari și juridici, după caz, contractați în condițiile legii.
(3) Contractele de parteneriat public-privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.