OUG 43/2002

Azi

Text integral · 43 articole

Capitolul I — Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Prin prezenta ordonanța de urgență se înființează Direcția Națională Anticorupție, ca structura cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.

(2) Direcția Națională Anticorupție are sediul în municipiul București și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializați în combaterea corupției.

(3) Abrogat.

(3¹) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce Direcția Națională Anticorupție prin intermediul procurorului șef al acestei direcții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competenta apărute între Direcția Națională Anticorupție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.

(4) Abrogat.

Articolul 2

Direcția Națională Anticorupție este independenta în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Articolul 3

(1) Atribuțiile Direcției Naționale Anticorupție sunt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Codul de procedura penală , în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în prezenta ordonanța de urgență, pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13 , în competenta Direcției Naționale Anticorupție;

b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispozițiile procurorului de către ofițerii de poliție judiciară aflați sub autoritatea exclusiva a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție;

c) conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;

c¹) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 , cu modificările ulterioare, care sunt, potrivit art. 13 , în competenta Direcției Naționale Anticorupție;

c²) participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecata;

c³) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;

d) studierea cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale;

e) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție și prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcției Naționale Anticorupție;

f) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul faptelor de corupție.

g) exercitarea altor atribuții prevăzute de lege.

(2) Direcția Națională Anticorupție exercită drepturile și îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanța de urgență în competenta sa.

(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine.

Capitolul II — Organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție

Articolul 4

(1) Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 procurori șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) În activitatea sa procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator principal de credite.

(4) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anual, se constituie un depozit în valoare de cel puțin 2 milioane de lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție, precum și un fond special pentru cheltuieli operative în cuantum de 3 milioane de lei, la dispoziția procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. Aceste sume sunt prevăzute la titlul «Cheltuieli materiale și servicii» în bugetul Direcției Naționale Anticorupție, iar modul de gestionare și utilizare a acestora se va stabili prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.

Articolul 5

(1) Direcția Națională Anticorupție este organizată în secții conduse de procurori șefi secție, ajutați de procurori șefi adjuncți secție. Secțiile se înființează și se desființează prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție se pot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.

(3) Sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, de regula, în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel și în raport cu circumscripția acestora.

(4¹) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție va funcționa un birou de informare și relații publice care va asigura legătura cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantării transparenței activității de urmărire penală, în condițiile stabilite de lege.

(4²) Conducătorul biroului, care îndeplinește și funcția de purtător de cuvânt, poate fi un procuror desemnat de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ori un jurnalist, încadrat ca specialist, numit pe baza de concurs sau de examen.

(4) Serviciile teritoriale, serviciile și birourile sunt conduse de procurori-șefi.

(5) Ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea în cadrul secțiilor, serviciilor sau al altor compartimente de activitate, fiind repartizați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 6

Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori, ofițeri și agenți de poliție judiciară, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum și personal economic și administrativ, în limita posturilor prevăzute în statul de funcțiuni, aprobat potrivit legii.

Articolul 7

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) La nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel se înființează servicii teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie.

(2) Serviciile Parchetului Național Anticoruptie sunt conduse de procurori-șefi, care sunt în subordinea directa a procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie.

(3) Numărul procurorilor, al ofițerilor de poliție judiciară și al specialiștilor menționați la art. 6, încadrați în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în funcție de volumul și de complexitatea activității de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat.

(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie se pot organiza birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie.

Articolul 8

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie și adjunctii acestuia sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani în funcția de magistrat, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reinvestirii.

(2) Procurorii Parchetului Național Anticoruptie sunt promovati sau transferati pe baza raportului consultativ al Colegiului de conducere al acestui parchet.

Articolul 9

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Pentru a fi numiți în Parchetul Național Anticoruptie procurorii trebuie să aibă calități și rezultate profesionale deosebite în combaterea infracțiunilor de corupție.

(2) Condițiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească procurorii Parchetului Național Anticoruptie sunt:

a) pentru funcția de procuror consilier al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie și procuror șef secție al Parchetului Național Anticoruptie, o vechime de 18 ani în funcția de magistrat;

b) pentru funcția de procuror în cadrul Parchetului Național Anticoruptie, o vechime în funcția de magistrat de 15 ani.

Articolul 10

(1) În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție.

(2) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea numai în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, sub autoritatea exclusiva a procurorului șef al acestei direcții.

(3) Ofițerii și agenții de poliție judiciară pot efectua numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului.

(4) Dispozițiile procurorilor din Direcția Națională Anticorupție sunt obligatorii pentru ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) . Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

(5) Detașarea ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se face, la propunerea nominală a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin ordin al ministrului administrației și internelor, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.

(6) Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați în interesul serviciului pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora.

(6¹) Detașarea ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție încetează înaintea împlinirii perioadei prevăzute la alin. (6) prin revocarea din funcție dispusă prin ordin motivat al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

(7) Ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare.

(8) Ofițerii și agenții de poliție judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanța de urgență. Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul administrației și internelor privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară se exercită de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție. Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară se exercită de ministrul administrației și internelor, la propunerea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

(9) Abrogat.

Articolul 11

(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt numiți, prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înalta calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționar public și își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor din Direcția Națională Anticorupție. Specialiștii au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici, cu excepțiile menționate în prezenta ordonanța de urgență. De asemenea, specialiștii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

Articolul 12

Funcția de procuror, ofițer de poliție judiciară sau de specialist în cadrul Direcției Naționale Anticorupție este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Capitolul III — Competenta Direcției Naționale Anticorupție

Articolul 13

(1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal .

(2) Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.

(3) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute la art. 246 , 297 și 300 din Codul penal , dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

(3¹) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de calitatea persoanei, infracțiunile prevăzute la art. 8 , 9 și 9² din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 10 milioane de lei.

(3²) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunea de spălare a banilor, inclusiv autonom, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența aceleiași direcții.

(4) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3²) .

(5) Abrogat.

(6) Urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3) , săvârșite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

Articolul 13¹

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Competența de judecată privind infracțiunile săvârșite de procurorii Parchetului Național Anticoruptie revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Articolul 13²

(1) Cauzele cu care parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost sesizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005 , cu modificările și completările ulterioare, vor fi soluționate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.

(2) Actele și lucrările efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

Capitolul IV — Dispoziții procedurale

Articolul 14

(1) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să sesizeze Direcția Națională Anticorupție cu privire la orice date sau informații din care rezulta că s-a săvârșit una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanța de urgență în competenta Direcției Naționale Anticorupție.

(2) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate ca în cursul efectuării actului de control, în situațiile prevăzute la alin. (1) , să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmărire penală.

(3) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor au obligația de a pune la dispoziție Direcției Naționale Anticorupție, de îndată, datele și informațiile deținute în legătura cu săvârșirea infracțiunilor privitoare la corupție.

(4) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor, la cererea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor pune la dispoziție datele și informațiile prevăzute la alin. (3) , neprelucrate.

(5) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(4) atrage răspunderea juridică, potrivit legii.

Articolul 15

Dacă în efectuarea urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești constata că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanța de urgență în competenta Direcției Naționale Anticorupție, aceștia au obligația de a sesiza de îndată procurorii acestei direcții.

Articolul 15¹

Direcția Națională Anticorupție este autorizata să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la faptele de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000 , cu modificările ulterioare, în condițiile legii. Orice informație cu valoare operativă de alta natura se transmite de îndată autorităților abilitate prin lege, pentru verificarea și valorificarea acesteia.

Articolul 16

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Când sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea uneia dintre infractiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Directiei Naționale Anticoruptie, în scopul strangerii de probe sau al identificarii făptuitorului, pot fi dispuse urmatoarele măsuri:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor;

c) accesul la sisteme informationale.

(2) Masurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) pot fi dispuse de procurorii Directiei Naționale Anticoruptie, pe o durată de cel mult 30 de zile. Pentru motive temeinice aceste măsuri pot fi prelungite de procuror prin ordonanța motivata, fiecare prelungire neputand depăși 30 de zile. Durata maxima a masurilor dispuse este de 4 luni.

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dispusa de judecator, potrivit dispozițiilor art. 91¹ -91⁶ din Codul de procedură penala care se aplică în mod corespunzător.

(4) Procurorii Directiei Naționale Anticoruptie pot dispune sa li se comunice inscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile, în condițiile prevăzute la alin. (1).

Articolul 17

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) În cazul în care exista indicii temeinice ca s-a săvârșit sau ca se pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Parchetului Național Anticoruptie, care nu poate fi descoperită sau faptuitorii nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folosiți, în vederea strangerii datelor privind existenta infracțiunii și identificarea persoanelor față de care exista presupunerea ca au săvârșit o infracțiune, investigatori sub acoperire, în condițiile legii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt ofițeri de poliție din cadrul Ministerului de Interne, special desemnați în acest scop, și pot efectua investigații numai cu autorizarea motivată a procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie.

(3) Art. 224¹ -224⁴ din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Articolul 18

Pentru buna desfășurare a urmăririi penale procurorii Direcției Naționale Anticorupție pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, a experților și a victimelor, potrivit legii.

Articolul 19

Persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanța de urgență în competenta Direcției Naționale Anticorupție, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Articolul 20

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) După începerea urmaririi penale secretul bancar și cel profesional, cu excepția secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorilor Directiei Naționale Anticoruptie. Datele și informațiile solicitate de procuror se comunică la cererea scrisa a acestuia.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cu privire la instanța de judecată.

(3) Verificarea conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora se realizează numai la cererea procurorului din cadrul Directiei Naționale Anticoruptie care efectueaza urmarirea penala.

Articolul 21

Persoanele care efectuează urmărirea penală, specialiștii prevăzuți la art. 11 , precum și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să respecte secretul profesional cu privire la datele și informațiile obținute în aceasta calitate.

Articolul 22

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) În cazul infracțiunilor atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Directiei Naționale Anticoruptie se aplică dispozitiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.

(2) Dacă bunurile care fac obiectul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) nu se gasesc, se confisca echivalentul lor în bani sau bunurile dobandite în locul acestora.

(3) Pentru a garanta aducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor se pot lua masurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură penala. Acestea se aduc la indeplinire de îndată de persoanele anume desemnate din cadrul Directiei Naționale Anticoruptie.

Articolul 22¹

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Rechizitoriile intocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Directiei Naționale Anticoruptie sunt confirmate de procurorii-șefi ai acestor servicii, cele intocmite de către procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele intocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Naționale Anticoruptie sunt confirmate de procurorii-șefi ai sectiilor. Când rechizitoriile sunt intocmite de procurorii-șefi ai sectiilor Directiei Naționale Anticoruptie, confirmarea se face de către procurorul sef al acestei direcții.

Articolul 22²

(1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție sunt verificate de procurorii-șefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție sunt verificate de procurorii-șefi ai secțiilor. Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-șefi ai secțiilor Direcției Naționale Anticorupție, verificarea se face de către procurorul-șef al acestei direcții.

(2) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolva de procurorii ierarhici prevăzuți în alin. (1) .

Articolul 22³

Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competența structurilor teritoriale ale direcției, din dispoziția motivată a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 23

Persoanele arestate preventiv în cauzele care sunt de competenta Direcției Naționale Anticorupție sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, încadrate cu personal detașat de la Administrația Națională a Penitenciarelor, sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Articolul 24

Dispozițiile din Codul de procedura penală , dispozițiile procedurale din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, se aplica în mod corespunzător și în cauzele de competenta Direcției Naționale Anticorupție.

Capitolul V — Cooperare internațională

Articolul 25

În vederea consultării reciproce în cazul infracțiunilor de competenta Direcției Naționale Anticorupție și a schimbului de date și informații cu privire la investigarea și urmărirea acestor infracțiuni se constituie un birou de legătura cu instituții similare din alte state.

Articolul 26

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

În vederea schimbului de date și de informații cu privire la investigarea și urmărirea infracțiunilor atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Parchetului Național Anticoruptie se constituie un punct de contact în cadrul acestui parchet cu instituții similare din alte state.

Capitolul VI — Dispoziții finale

Articolul 27

(1) Direcția Națională Anticorupție funcționează cu următorul număr maxim de posturi:

a) 195 de posturi de procurori;

b) 220 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară;

c) 65 de posturi de specialiști;

d) 160 de posturi de personal auxiliar de specialitate;

e) 97 de posturi de personal economic și administrativ.

(2) Numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 28

(1) Abrogat.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

(6) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului economic și administrativ este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(7) Abrogat.

(8) Drepturile bănești și materiale ale procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, specialiștilor, personalului economic și administrativ, ale cadrelor militare și ale celorlalte categorii de personal ale Direcției Naționale Anticorupție, precum și ale ofițerilor și agenților de poliție judiciară se plătesc din fondurile acestei direcții.

(9) Abrogat.

Articolul 28¹

Direcția Națională Anticorupție poate acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile de salarizare, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu aceasta destinație. Premiile se pot acorda magistraților și celorlalte categorii de personal care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare în cadrul aceluiași an bugetar.

Articolul 28²

Parcul auto, consumul de carburanți și modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 28³

Drepturile personalului Direcției Naționale Anticorupție, trimis în străinătate sau invitat pe contul organizațiilor ori al altor parteneri străini, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, iar cheltuielile necesare pentru deplasările în străinătate se aproba, în limitele reglementărilor aprobate personalului instituțiilor publice, de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 29

Fondurile necesare aplicării prezentei ordonanțe de urgență se asigura din bugetul Ministerului Public aprobat pe anul 2002, care se suplimentează prin hotărâre a Guvernului din Fondul de rezerva la dispoziția Guvernului.

Articolul 30

Dispozițiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplica și în cazul Direcției Naționale Anticorupție, în măsura în care prin prezenta ordonanța de urgență nu se prevede altfel.

Articolul 31

(1) Guvernul și Consiliul General al Municipiului București vor lua măsuri imediate pentru asigurarea sediului Direcției Naționale Anticorupție.

(2) Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor lua măsurile necesare pentru organizarea Direcției Naționale Anticorupție.

(3) Direcția Națională Anticorupție va începe să funcționeze pe data de 1 septembrie 2002.

Articolul 32

(1) Pentru cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 , aflate în curs de urmărire penală la data de 1 septembrie 2002, urmărirea penală se efectuează de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Actele și lucrările efectuate până la data de 1 septembrie 2002 rămân valabile.

(2) Cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 , aflate în fața instanțelor de judecata, trimise, potrivit Codului de procedura penală , organelor de urmărire penală, sunt de competenta Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 33

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție va adopta, prin ordin, regulamentul de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 34

Pe data de 1 septembrie 2002 dispozițiile art. 28 și ale art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.