(1) Planul de urgență este un document elaborat de utilizator și care descrie activitățile și măsurile necesare pentru diminuarea sau eliminarea efectelor accidentelor asupra sănătății umane și mediului.
(2) Înainte de începerea unei utilizări în condiții de izolare, autoritățile implicate prin activități de inspecție și control verifică:
a) planul de urgență și informația necesară a fi furnizată, în conformitate cu anexele nr. 6 și 7;
b) măsurile și activitățile necesare pentru a evita posibile eșecuri în aplicarea măsurilor de biosecuritate ce pot conduce la apariția unor pericole serioase, cu efecte imediate sau întârziate asupra sănătății umane din afara incintei și/sau asupra mediului, cu excepția cazurilor în care planul de urgență a fost redactat conform altor acte normative comunitare și legislației naționale.
(3) Informațiile privind planurile de urgență sunt actualizate anual de către utilizator și puse la dispoziția autorităților prevăzute la art. 6 alin (1), autorităților administrației publice locale și publicului.
(4) Autoritatea competentă transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului planul de urgență prevăzut la alin. (1), pe care îl pune la dispoziția autorităților competente din statele membre pentru consultări în cadrul relațiilor bilaterale.
(5) Autoritatea competentă colaborează cu autoritatea competentă pentru protecția mediului despre orice schimb de informații cu statele membre care are loc în conformitate cu prevederile prezentului articol.