(1) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și instituțiile din subordine, în consultare cu organizațiile interesate ale navigatorilor și armatorilor, promovează crearea facilităților de bunăstare și servicii sociale în porturile românești, așa cum sunt definite în norma A4.4 și ghidul de aplicare a MLC 2006 și a Convenției 163/1987 privind serviciile de bunăstare a navigatorilor pe mare și în port, adoptată la cea de-a 74-a sesiune a Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 8 octombrie 1987, ratificată de România prin Ordonanța Guvernului nr. 52/2001 , aprobată prin Legea nr. 772/2001 .
(2) La bordul navelor care arborează pavilion român navigatorii pot înființa consilii pentru bunăstare la bord care vor evalua periodic facilitățile și serviciile de bunăstare pentru a se asigura că acestea sunt adaptate la nevoile lor, nevoi rezultând din evoluția tehnicii, a exploatării sau a oricărei alte noutăți în sectorul transporturilor maritime. Aceste comisii, acolo unde sunt înființate, vor înștiința prin rapoarte periodice ANR pentru analiză și pentru a impune măsurile necesare în conformitate cu nevoile navigatorilor.
(3) Navigatorii de pe navele care arborează pavilion străin și care se află în porturile românești au dreptul la acces liber la facilitățile și serviciile de bunăstare de la țărm. Autoritățile românești competente vor lua măsuri pentru a facilita accesul navigatorilor în cauză la reprezentanțele diplomatice și posturile consulare din România ale statului lor de cetățenie sau ale statului de reședință.
(4) Autoritățile românești competente cooperează cu reprezentanțele diplomatice și posturile consulare pentru rezolvarea unor probleme ale navigatorilor angajați pe navele care arborează pavilion străin, acostate în porturile românești, informând despre cazurile de abandon și facilitând accesul acestora la navigatorii în cauză, în toate cazurile în care se solicită acest lucru.