OUG 90/2008 · 3 articole
Abrogat la 15 iulie 2017 · înlocuit de Legea 162/2017. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
(1) Auditorii statutari și firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu ISA.
(2) La efectuarea auditului, auditorii statutari și firmele de audit pot aplica un standard național de audit, adoptat de Cameră, atât timp cât Uniunea Europeană nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menționând acest aspect în raportul de audit.
În cazul unui audit statutar al situațiilor financiare anuale consolidate ale unui grup de întreprinderi:
a) auditorul grupului poartă deplina responsabilitate pentru raportul de audit în legătură cu situațiile financiare anuale consolidate;
b) auditorul grupului efectuează o verificare și păstrează documentația verificării pe care a făcut-o pentru activitatea efectuată de auditorul(îi) statutar(i) al(ai) unei terțe țări, entitatea (entitățile) sau firma(ele) de audit a(ale) unei terțe țări pentru scopul auditului grupului. Documentația păstrată de auditorul grupului va fi adecvată și de o asemenea manieră încât să permită organismului de supraveghere în interes public sau Camerei, după caz, să verifice în mod corespunzător activitatea auditorului grupului;
c) atunci când o componentă a unui grup de întreprinderi este auditată de auditorul(îi) statutar(i) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară care nu are un acord de cooperare încheiat cu autoritățile competente din România potrivit prezentei ordonanțe de urgență, auditorul grupului este responsabil pentru a asigura transmiterea adecvată, atunci când se solicită aceasta, a documentației activității de audit efectuate de auditorul(îi) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară, inclusiv foile de lucru relevante pentru auditul grupului, către autoritățile de supraveghere în interes public. Pentru a asigura o astfel de transmitere, auditorul grupului va păstra o copie a acestei documentații sau, în caz contrar, va încheia un acord pe baza căruia auditorul(îi) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară îi va(vor) asigura acces la documentație fără restricție și în mod adecvat, la cerere, sau va întreprinde orice altă acțiune adecvată. În situația în care prevederi legale sau de altă natură împiedică transmiterea documentelor de audit de la o terță țară către auditorul grupului, documentația păstrată de auditorul grupului va include dovada că acesta a întreprins procedurile adecvate pentru a obține acces la documentația de audit și, în cazul impedimentelor, altele decât cele care decurg din legislația țării, dovezile care susțin o astfel de împiedicare.
(1) În cazul în care o firmă de audit efectuează un audit statutar, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul (auditorii) statutar(i) care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit. Raportul de audit trebuie să conțină în clar numele persoanei care l-a întocmit, precum și numărul individual de înregistrare în Registrul public.
(2) În împrejurări excepționale, stabilite prin norme emise de Cameră și avizate de organismul de supraveghere în interes public, se stabilesc condițiile în care semnătura să nu fie divulgată publicului. Asemenea excepții se referă la cazul în care această divulgare poate duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. În orice caz, numele persoanei(lor) implicate în efectuarea auditului statutar este adus la cunoștință Camerei și/sau organismul de supraveghere în interes public.