Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
La tribunale în procesele complicate, odata cu fixarea termenului de judecată, președintele insarcineaza pe unul din judecatori sa faca un raport scris. Raportul trebuie să conțină o expunere completa a faptelor și probelor care au servit de baza hotărîrii primei instante, a chestiunilor de drept, precum și a motivelor de apel, fără ca raportorul să-și dea parerea. La curtea de Apel, raportul este obligatoriu. Raportul se citește în sedinta publică înainte de începerea desbaterilor. Magistratul raportor face parte în mod obligator din completul de judecată, iar în caz de împiedicare se numeste un nou raportor, cu cel puțin 24 ore înainte de judecată. De asemenea, cînd în cursul judecatii apelului a intervenit un act judiciar sau vreo noua circumstanta, ori s'au admis noi mijloace de probatiune, se face un supliment de raport. Cînd Curtea judeca ca instanța de trimetere, se face un nou raport.