Apelul

Hotărîrea pronunțată în prima instanța de judecatorie sau tribunal, poate fi atacata cu apel. Nu se poate apela decizia Curtii cu Jurați. În contra incheierilor date de prima instanța, nu se poate face apel decat odata cu fondul, cu excepția cazului cînd instanța s'a pronuntat asupra unei cereri de liberare sau cînd instanța a hotarit intreruperea procesului. Cînd instanța de fond se pronunță asupra unei cereri de liberare, apelul Ministerului public nu suspenda liberarea prevenitului.

Judecatoria este datoare ca îndată după redactarea cartii de judecată sa trimita o copie parchetului tribunalului. Termenul de apel pentru Ministerul public curge dela comunicarea copiei cartii de judecată.

În infractiunile de competența judecatoriei, apelul declarat evoca inaintea tribunalului, în ce priveste partea apelanta, întreaga cauza, chiar actiunea penala, investind tribunalul cu dreptul de a se pronunță și asupra, pedepsei.

Ministerul public poate face apel și în cazurile cînd crede că nu trebuia aplicata o pedeapsă sau ca pedeapsa data nu este individualizata sau proportionata cu gravitatea faptei. Ministerul public poate face apel în cazurile stabilite de lege, oricare ar fi fost concluziile reprezentantului sau în instanța. Apelul Ministerului public, chiar dacă e limitat la anumite motive, investeste instanța de apel cu dreptul de a judeca întreaga cauza.

Inculpatul poate face apel atît contra condamnarii cat și contra despăgubirilor la care a fost obligat. El poate face apel chiar în caz de achitare, cînd motivele hotărîrii l-ar prejudicia, Partea civilmente responsabila nu poate face apel decat referitor la despăgubiri.

Partea civila chiar dacă nu s'a prezentat la prima instanța, poate declara apel în ceea ce priveste interesele sale civile. Apelul părții civile contra hotărîrilor de achitare, pronuntate de tribunale, în urma unei acțiuni directe, și cînd concluziile Ministerului public au fost pentru achitare, investeste Curtea cu dreptul de a se pronunță și asupra pedepsei.

Cînd hotărîrea a fost data pentru infractiuni conexe, dintre care unele nu erau de competența instanței, ea se poate apela și în ce priveste acele infractiuni.

Apelurile pot fi motivate și în scris, printr'un memoriu, depus, la instanța de apel, pînă la ziua judecatii.

Dacă hotărîrea apelata este privitoare la un inculpat arestat, acesta este stramutat după ordinul Ministerului public, la penitenciarul locului unde se afla instanța de apel, odata cu inaintarea dosarului la acea instanța. Aceste procese se sorocesc de urgenta și se judeca cu precadere.

La tribunale în procesele complicate, odata cu fixarea termenului de judecată, președintele insarcineaza pe unul din judecatori sa faca un raport scris. Raportul trebuie să conțină o expunere completa a faptelor și probelor care au servit de baza hotărîrii primei instante, a chestiunilor de drept, precum și a motivelor de apel, fără ca raportorul să-și dea parerea. La curtea de Apel, raportul este obligatoriu. Raportul se citește în sedinta publică înainte de începerea desbaterilor. Magistratul raportor face parte în mod obligator din completul de judecată, iar în caz de împiedicare se numeste un nou raportor, cu cel puțin 24 ore înainte de judecată. De asemenea, cînd în cursul judecatii apelului a intervenit un act judiciar sau vreo noua circumstanta, ori s'au admis noi mijloace de probatiune, se face un supliment de raport. Cînd Curtea judeca ca instanța de trimetere, se face un nou raport.

Dacă hotărîrea este reformata pe vreunul din temeiurile aratate la art. 4, punctele I, II și III, instanța de apel pronunță achitarea, sau încetarea, sau anularea urmaririi și statueaza, dacă este cazul, asupra despăgubirilor. Dacă instanța de apel găsește ca faptul judecat de prima instanța trebuie să primeasca o alta calificare, pune aceasta în vederea părților spre a formula concluzii.

Dacă hotărîrea este reformata pentru motivul ca faptul ar constitui numai o infractiune de competența judecatoriei și niciuna din părți nu a cerut trimiterea procesului inaintea instanței competente, instanța de apel judeca fondul și statueaza, dacă este cazul, și asupra despăgubirilor.

Dacă hotărîrea este reformata pentru motivul ca faptul constitue o crima, instanța de apel își declina competența și dispune, în cazul cînd o instructie nu a fost facuta, trimiterea cauzei la parchet spre a sezisa pe judecatorul de instructie competent, iar în cazul cînd cauza a fost instruita, își declina competența, Curtea de Casatie rămîne în acest caz sa pronunte un regulament de competența.

Dacă hotărîrea este reformata pentru o violare sau omisiune a vreunei dispozitii din cele prescrisa de lege sub pedeapsa de nulitate, instanța de apel statueaza ea insati asupra fondului.

Dispozitiile art. 326, al. 2 și 3, se aplică și în apel.

Apelurile contra hotărîrilor pronuntate după procedura de judecată a flagrantelor delicte, se judeca de urgenta și cu precadere, în termen de 20 zile dela primirea apelului, dacă inculpatul e liber și în termen de 10 zile dacă este arestat.