Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Instanța, primind contestația, poate suspenda, la cerere, executarea pedepsei pînă la judecarea contestației, luand și avizul Ministerului public. Incheierea de suspendare nu se poate ataca decat odata cu hotărîrea asupra contestației. În cazul cînd aceiasi persoana a fost condamnata pentru aceiasi infractiune, prin doua sau mai multe hotărîri diferite, instanța pronunță menținerea hotărîrii care a ramas mai întîi definitivă și desfiintarea celorlalte. Contestația se cerceteaza și în lipsa contestatorului.