LexistoriaDreptul la drept.

Liberarea provizorie

Azi

Codul de procedură penală (1936) · 4 articole

Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 129

Liberarea provizorie se poate cere de prevenit în orice materie și în orice stare a procesului, atît la judecatorul de instructie, cat și la instantele unde procesul este pendinte. Cînd Curtea cu Jurați nu funcționează, cererea de liberare se adreseaza la Camera de acuzare care judeca conform procedurii sale. Cererea de liberare provizorie trebuie să cuprindă obligatiunea pentru prevenit de a se prezenta la orice chemare, alegerea de domiciliu în circumscripția autorității către care este facuta și mențiunea dacă este ceruta cu cautiune. Aceasta cerere se aduce la cunoștința procurorului. În caz de conflict negativ de competența, cererea de liberare se rezolva de instanța care și-a declinat cea din urma competența. Cei aflati în recurs pot cere liberarea provizorie dela instanța a carei hotărîre a fost atacata cu recurs. Cererea se cerceteaza de urgenta, ascultandu-se Ministerul public și prevenitul care poate fi asistat de aparator. Instantele de fond judeca cererea în camera de consiliu. Cererea de liberare provizorie respinsa poate fi reînnoită, dacă au disparut cauzele care au motivat respingerea.

Articolul 130

Liberarea provizorie nu se poate acorda în cazurile prevăzute de art. 206, alin. 2, 4 și 5.

Articolul 131

În caz de acordare a liberarii provizorii, judecatorul de instructie sau instanța, în mod excepțional și din motive temeinice, pot interzice inculpatului, pînă la terminarea definitivă a procesului, de a se duce intr'o anumita comuna, ori intr'un loc hotarit, ori de a nu se departa din localitate fără permisiunea instanței. Liberarea provizorie poate fi subordonata la darea unei cautiuni. În acest caz procurorul executa ordonanța sau hotărîrea de liberare numai după primirea recipisei de consemnarea cautiunii sau a certificatului de luarea inscriptiei. Cei liberati fără cautiune pot fi obligati să se prezinte personal la anumite intervale fixate de judecator, comisarului sau notarului domiciliului lor, fără ca prin aceasta sa aduca, un prejudiciu ocupatiunilor inculpatului.

Articolul 132

Cînd inculpatul care a obținut liberarea provizorie, lipseste nejustificat la o chemare regulat facuta, sau calca condițiile impuse la liberarea sa, ori dacă detentiunea lui a devenit din nou necesară instructiei sau judecatii, el este repus în stare de arest. Mandatul emis în acest caz trebuie să specifice pe scurt care sînt consideratiunile ce au motivat emiterea lui, iar dacă a fost emis de judecatorul de instructie, el este supus confirmarii, conform regulelor prescrise de art. 257.