Codul de procedură penală (1936) · 3 articole
Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Procurorul de îndată ce afla ca s'a comis o crima sau un delict sau a primit o plangere sau un denunt despre aceasta, cerceteaza singur sau da ordin, dacă este cazul, ofiterilor de politie judiciara sa faca cercetari pentru descoperirea adevarului. El poate cere efectuarea intregei cercetari, sau numai a unor acte. El indrumeaza cercetarile, controlează mersul lor și felul de a proceda al autorităților care cerceteaza. Procurorul poate ordona oricand terminarea primelor cercetari.
În caz de crime sau delicte grave, precum și cînd faptuitorii nu sînt cunoscuti, procurorul poate trimete denunjurile și plangerile primite deadreptul judecatorului de instructie spre a face primele cercetari. De asemenea el îi poate trimite actele de cercetare incheiate de alti ofiteri de politie judiciara, pentru continuarea cercetarilor. Dacă denunjurile sau plangerile primite sînt referitoare la infractiuni ce nu intră în competența instanțelor din circumscripția sa, el trimite denuntul sau plangerea Ministerului, public competent, sau autorității administrative ori militare sau altor autorități competente.
În caz de crime sau delicte grave, procurorul tribunalului este obligat a incunostiinta de îndată pe procurorul general al Curtii de Apel respective.