LexistoriaDreptul la drept.

Judecarea delictelor flagrante

Azi

Codul de procedură penală (1936) · 3 articole

Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 338

Judecarea delictelor flagrante trimese de Ministerul public, conform art. 226, se face în aceeasi zi sau cel mai tarziu în ziua urmatoare, martorii putand fi chemati și verbal prin orice ofiter de politie judiciara sau agent al forței publice. Inculpatul este în drept a arata în fața instanței de judecată ca faptul ce i se imputa nu poate fi judecat după procedura delictelor flagrante. Dacă instanța din oficiu sau la cererea inculpatului, constata ca faptul ce i se imputa nu poate fi judecat după procedura delictelor flagrante, judecatorul anulează mandatul de arestare, dacă este cazul, retine cauza și o judeca conform dreptului comun. În caz de respingere a incidentului, apelul se declara numai deodata cu apelul asupra fondului.

Articolul 339 — Judecatorul acorda inculpatului la cerere, cel puțin 3 zile, spre a-și pregati apararea.

Cînd cauza nu este în stare de judecată, judecatorul o amana pentru cel mai apropiat termen. În ambele cazuri, judecatorul se pronunță și asupra liberarii provizorii a prevenitului. Dacă liberarea a fost admisa, inculpatul este pus în libertate. În caz de respingere, hotărîrea se poate ataca numai odata cu apelul asupra fondului. În toate cazurile, instanța da termen în cunoștința celor prezenți.

Articolul 340

Cînd reclamantul este de fața și voeste a-și urmări pretentiile sale civile pe calea sumara a acestei proceduri, judecatorul statueaza asupra acestor pretentii. Cînd însă reclamantul, nu este de fața sau cînd lichidarea pretentiunilor nu este de o grabnica solutie, judecatorul statuand asupra vinovatiei, rezerva reclamantului facultatea de a se adresa pentru quantumul despăgubirilor sale instanțelor civile.