(1) Liberarea provizorie poate fi revocata dacă:
a) se descopera fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie și care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;
b) invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, oblibațiile ce-i revin potrivit art. 160² alin. 3 și 3¹ și art. 160⁴ alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.
(2) Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanța, prin încheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune și în lipsa invinuitului sau inculpatului, când acesta, fără motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.
(3) În caz de revocare a liberarii provizorii, instanța dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului și emite un nou mandat de arestare.
(4) Împotriva incheierii instanței prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs.
(5) Dispozitiile art. 160⁹ se aplică în mod corespunzător.