(4¹) În cursul urmăririi penale, cererea de liberare provizorie se soluționează de un singur judecător, indiferent de natura cauzei.
(1) Cererea de liberare provizorie poate fi facuta, atât în cursul urmaririi penale, cat și în cursul judecatii, de către invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale acestuia.
(2) Cererea trebuie să cuprindă numele, prenumele, domiciliul și calitatea persoanei care o face, precum și mențiunea cunoasterii dispozițiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii.
(3) În cazul liberarii provizorii pe cautiune, cererea trebuie să cuprindă și obligația depunerii cautiunii și mențiunea cunoasterii dispozițiilor legii privind cazurile de nerestituire a cautiunii.
(4) Rezolvarea cererii, în cursul urmaririi penale, revine instanței careia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond, iar în cursul judecatii, instanței sesizate cu judecarea cauzei.
(5) Cererea depusa la organul de cercetare penala, la procuror ori la administratia locului de detinere se inainteaza, în termen de 24 de ore, instanței competente.