(1) Instanța judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declaratia de recurs și numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces.
(2) Instanța de recurs examineaza cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385⁹.
(3) Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 385⁹, iar instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele. În aceste cauze, instanța de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situația în care consideră necesar pentru asigurarea dreptului părților la un proces echitabil.