(1) Transferul de active și pasive către banca-punte se face la valoarea la care acestea sunt evidențiate în contabilitatea instituției de credit de la care se efectuează transferul, la momentul transferului.
(2) Dacă din evaluarea prevăzută la art. 240³⁴ alin. (4) rezultă că valoarea justă a activelor transferate, luând în considerare și eventuala restituire realizată potrivit prevederilor art. 240³⁴ alin. (5), este mai mare decât valoarea justă a pasivelor transferate, banca-punte datorează respectiva diferență instituției de credit de la care s-a efectuat transferul, datorie care se plătește de către Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în cel mult 4 luni de la data transferului, și se evidențiază de către acesta din urmă ca o creanță asupra băncii-punte.
(3) Dacă din evaluarea prevăzută la art. 240³⁴ alin. (4) rezultă că valoarea justă a pasivelor transferate este mai mare decât valoarea justă a activelor transferate, luând în considerare și eventuala restituire realizată potrivit prevederilor art. 240³⁴ alin. (5), instituția de credit de la care s-a efectuat transferul datorează băncii-punte respectiva diferență, datorie care se plătește de către Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în cel mult 4 luni de la data transferului, și se evidențiază de către acesta din urmă ca o creanță asupra instituției de credit de la care s-a efectuat transferul.