Obligații și responsabilități

(1) Operarea instalațiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MWt și mai mică de 20 MWt este permisă cu condiția înregistrării acestora în conformitate cu procedura de înregistrare prevăzută la secțiunea A din anexa nr. 4 .

(2) Prevederile alin. (1) se aplică începând cu:

(1) Operarea instalațiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 20 MWt și mai mică de 50 MWt este permisă cu condiția ca activitatea de producere a energiei termice și/sau a energiei electrice să fie autorizată în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu , cu modificările și completările ulterioare, iar condițiile de funcționare stabilite în autorizația de mediu să respecte cerințele specifice prevăzute în prezenta lege.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică începând cu:

(1) În aplicarea prevederilor art. 5 și 6 operatorii instalațiilor medii de ardere sunt obligați să depună la autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a căror rază de competență se află o notificare prin care informează cu privire la operarea sau intenția de operare a unei instalații medii de ardere.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină obligatoriu toate informațiile cuprinse în anexa nr. 1 .

(3) Operatorii instalațiilor medii de ardere care intră sub incidența prevederilor art. 5 alin. (1) sunt obligați să depună notificarea prevăzută la alin. (1) cu cel puțin 60 de zile înainte de termenele prevăzute la art. 5 alin. (2) .

(4) Operatorii instalațiilor medii de ardere care intră sub incidența prevederilor art. 6 alin. (1) sunt obligați să depună notificarea prevăzută la alin. (1) , precum și documentația prevăzută de legislația națională în vigoare privind procedura de emitere a autorizației de mediu, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 6 alin. (2) .

(1) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul înregistrează instalația medie de ardere în termen de o lună de la depunerea de către operator a notificării prevăzute la art. 7 alin. (1) .

(2) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul demarează procedura de emitere a unei autorizații de mediu pentru acesta, în termen de o lună de la depunerea de către operator a notificării prevăzute la art. 7 alin. (1) .

(3) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul informează operatorul cu privire la înregistrarea instalației medii de ardere în conformitate cu procedura de înregistrare prevăzută la secțiunea A din anexa nr. 4 sau, după caz, cu privire la demararea procedurii de emitere a unei autorizații de mediu în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare.

(4) Documentul de confirmare a înregistrării prin care autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului informează operatorul cu privire la înregistrarea instalației medii de ardere și, respectiv, autorizația de mediu emisă trebuie să conțină obligatoriu măsurile pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor și cerințele specifice de funcționare a instalației medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

(1) În cazul în care o instalație medie de ardere care trebuie înregistrată sau a cărei activitate de producere a energiei termice și/sau electrice trebuie autorizată în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare privind procedura de emitere a autorizației de mediu este conexă unei activități industriale principale desfășurate de același operator în baza unei autorizații de mediu, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul include în autorizația de mediu măsurile pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor și cerințele specifice de funcționare a instalației medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

(2) În cazul în care la termenele prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) și c) și la art. 6 alin. (2) lit. b) activitatea de producere a energiei termice și/sau electrice aferentă unei instalații medii de ardere existente se desfășoară în baza unei autorizații de mediu valabile emise în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul înregistrează instalația medie de ardere sau, respectiv, actualizează condițiile din autorizație cu includerea măsurilor pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor și a cerințelor specifice de funcționare a instalației medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

(3) La termenele prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) și c) , autorizațiile de mediu valabile la acea dată își pierd valabilitatea.

O combinație formată din două sau mai multe instalații medii de ardere noi este considerată în sensul prezentei legi ca fiind o singură instalație medie de ardere, iar în scopul calculării puterii termice nominale totale, puterile termice nominale ale instalațiilor se însumează, în cazul în care:

(1) Operatorii instalațiilor medii de ardere au obligația de a monitoriza emisiile de poluanți în aer în conformitate cu prevederile din partea I a anexei nr. 3 , în condițiile stabilite de către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză și incluse în autorizația de mediu emisă pentru activitatea desfășurată de operator în baza legislației naționale privind procedura de emitere a autorizației de mediu sau în documentul de confirmare a înregistrării instalației medii de ardere emis potrivit art. 6 alin. (1) din secțiunea A a anexei nr. 4 .

(2) Pentru instalațiile medii de ardere care utilizează mai multe tipuri de combustibil, monitorizarea emisiilor de poluanți în aer se efectuează de către operatori în timpul arderii unui combustibil sau a unei combinații de combustibili care conduce la cel mai înalt nivel al emisiilor și în perioada funcționării în condiții normale.

(3) Operatorul este obligat să țină o evidență a rezultatelor monitorizării emisiilor și să prelucreze aceste rezultate în scopul verificării respectării valorilor-limită de emisie în conformitate cu normele stabilite în partea a 2-a din anexa nr. 3 .

(4) Pentru instalațiile medii de ardere care utilizează echipamente secundare de reducere a emisiilor în vederea respectării valorilor-limită de emisie, operatorul trebuie să păstreze o evidență a înregistrărilor sau a informațiilor care atestă funcționarea efectivă continuă a acestor echipamente.

(5) Operatorul unei instalații medii de ardere trebuie să dețină următoarele documente:

(6) Datele și informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b)-e) se păstrează de către operator pe o perioadă de cel puțin 6 ani.

(1) În scopul verificării conformității cu cerințele prezentei legi, operatorul este obligat să pună la dispoziția autorității publice teritoriale de inspecție și control, la cererea acesteia și fără întârzieri nejustificate, documentele prevăzute la art. 11 alin. (5) .

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care un reprezentant al publicului solicită autorității publice teritoriale de inspecție și control sau autorității publice teritoriale pentru protecția mediului accesul la documentele prevăzute la art. 11 alin. (5) .

(1) În cazul nerespectării valorilor-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 2 , operatorul ia măsurile necesare pentru a asigura restabilirea conformității în cel mai scurt timp posibil, fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la art. 14 .

(2) Autoritatea publică centrală de inspecție și control stabilește normele aferente tipului, frecvenței și formatului informațiilor referitoare la evenimentele de neconformare pe care operatorii instalațiilor medii de ardere trebuie să le transmită către autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului în a căror rază de competență se află operatorul în cauză.

(1) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului are obligația să dețină un registru al instalațiilor medii de ardere amplasate în zona de competență a acesteia, care va conține: informațiile referitoare la instalații prevăzute în anexa nr. 1 , date și informații privind modificările aduse instalației notificate de către operator în conformitate cu prevederile art. 33 , tehnici și tehnologii de reducere a emisiilor implementate și date de monitorizare a emisiilor de poluanți atmosferici.

(2) Instalațiile medii de ardere trebuie incluse în registru la data înregistrării sau autorizării acestora, după caz.

(3) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului pune la dispoziția publicului pe propria pagină web informațiile conținute în registru, inclusiv autorizațiile de mediu și documentele de înregistrare, în conformitate cu prevederile legislației privind accesul publicului la informațiile privind mediul.

(4) Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului menține și actualizează pe propria pagină web informațiile și documentele prevăzute la alin. (3) .

(1) Fără a aduce atingere obligației ca instalațiile medii de ardere să fie înregistrate sau autorizate, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului stabilește, după caz, reguli general obligatorii în care să fie incluse cerințe pentru anumite categorii de instalații medii de ardere în baza unor studii care să stabilească oportunitatea și modalitatea de aplicare a regulilor general obligatorii.

(2) În cazul stabilirii regulilor general obligatorii, acestea se adoptă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, iar autorizația sau, după caz, documentul de confirmare a înregistrării include o simplă trimitere la acestea.

(3) Pentru instalațiile medii de ardere care fac parte dintr-o instalație reglementată potrivit prevederilor capitolului II din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile prevăzute la art. 11-13 se consideră îndeplinite, cu respectarea prevederilor legii mai sus menționate.

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, emisiile în aer de SO_2, NO_x și pulberi provenite de la o instalație medie de ardere existentă cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW nu trebuie să depășească valorile-limită de emisie prevăzute în tabelele 2 și 3 din partea 1 a anexei nr. 2 .

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2030, emisiile în aer de SO_2, NO_x și pulberi provenite de la o instalație medie de ardere existentă cu o putere termică nominală de 5 MW sau mai mică nu trebuie să depășească valorile-limită de emisie prevăzute în tabelele 1 și 3 din partea 1 a anexei nr. 2 .

(1) Instalațiile medii de ardere existente care nu funcționează mai mult de 500 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, sunt exceptate de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în tabelele 1-3 din partea 1 a anexei nr. 2 .

(2) Instalațiile medii de ardere existente care nu funcționează mai mult de 1.000 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, sunt exceptate de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în tabelele 1-3 din partea I a anexei nr. 2 , dacă sunt exploatate pentru producerea de energie termică în cazul unor condiții meteorologice cu temperaturi excepțional de scăzute.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică o valoare-limită de emisie pentru pulberi de 200 mg/Nm³ pentru instalațiile care ard combustibili solizi.

(1) Până la data de 1 ianuarie 2030, instalațiile medii de ardere existente cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW sunt exceptate de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 2 , cu condiția ca cel puțin 50% din producția de energie termică utilă a instalației, ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, să fie distribuită sub formă de aburi sau apă caldă unei rețele publice de termoficare.

(2) În situația aplicării exceptării prevăzute la alin. (1) , valorile-limită de emisie stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză nu depășesc 1.100 mg/Nmc pentru SO_2 și 150 mg/Nmc pentru pulberi.

(1) Până la data de 1 ianuarie 2030, instalațiile medii de ardere care folosesc biomasă solidă drept combustibil principal sunt exceptate de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie pentru pulberi prevăzute în anexa nr. 2 , cu condiția ca aceste instalații să fie situate în zone în care, potrivit evaluărilor realizate în concordanță cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, este asigurată conformitatea cu valorile-limită impuse pentru poluanții pentru care se realizează evaluarea calității aerului.

(2) În situația aplicării exceptării prevăzute la alin. (1) , valorile-limită de emisie stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză nu depășesc 150 mg/Nmc în cazul pulberilor.

(1) Instalațiile medii de ardere noi care nu funcționează mai mult de 500 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 3 ani, sunt exceptate de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în partea a 2-a din anexa nr. 2 .

(2) Pentru instalațiile care ard combustibili solizi, în situația aplicării unei exceptări prevăzute la alin. (1) , autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză stabilește ca cerință specifică o valoare-limită de emisie pentru pulberi de 100 mg/Nmc.

(1) În zonele și aglomerările sau în părți ale acestora încadrate în regimul I de gestionare conform prevederilor art. 42 lit. a) din Legea nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză evaluează necesitatea de a aplica, pentru fiecare instalație medie de ardere din aceste zone sau părți ale acestor zone, valori-limită de emisie mai stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, ca măsură a planului de calitate a aerului elaborat pentru acea zonă sau aglomerare în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare.

(2) La aplicarea unor asemenea valori-limită de emisie se ține cont de rezultatele schimbului de informații organizat de Comisia Europeană în legătură cu nivelurile de emisii care pot fi obținute prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile și a tehnologiilor emergente luând în considerare și costurile aferente acestora, cu condiția ca aplicarea unor asemenea valori-limită de emisie să contribuie efectiv la o îmbunătățire semnificativă a calității aerului.

(1) În cazul în care operatorul unei instalații medii de ardere care utilizează, în mod normal, combustibil cu conținut scăzut de sulf nu poate să respecte valorile-limită de emisie pentru SO_2 din cauza unei întreruperi a aprovizionării cu combustibil cu conținut scăzut de sulf, ca urmare a unei penurii grave, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză poate acorda o derogare de la obligația respectării valorilor-limită de emisie pentru SO_2 prevăzute la art. 19 și 26 , pentru o perioadă de maximum șase luni, cu înștiințarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană cu privire la orice derogare acordată în conformitate cu prevederile alin. (1) , în termen de o lună de la acordarea acesteia.

(1) În cazul în care, din cauza unei întreruperi neașteptate a furnizării de gaz, operatorul unei instalații medii de ardere care utilizează numai combustibil gazos trebuie să recurgă în mod excepțional la utilizarea altor combustibili, motiv pentru care instalația ar trebui să fie dotată cu un echipament secundar de reducere a emisiilor, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză, cu înștiințarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, poate acorda o derogare de la obligația respectării valorilor-limită de emisie prevăzute la art. 19 și 26 .

(2) Perioada pentru care se acordă o astfel de derogare nu poate depăși 10 zile, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează autorității publice teritoriale pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul în cauză că se justifică o perioadă mai îndelungată.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană cu privire la orice derogare acordată în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) , în termen de o lună de la acordarea acesteia.

În cazul în care o instalație medie de ardere utilizează simultan două sau mai multe tipuri de combustibil, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află operatorul instalației în cauză stabilește valorile-limită de emisie, respectând etapele următoare:

(1) Autoritatea publică teritorială de inspecție și control verifică conformarea valorilor de emisie rezultate în urma monitorizării efectuate de operator și validate de către acesta, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 3 , în raport cu valorile-limită de emisie stabilite în autorizația de mediu sau în documentul de confirmare a înregistrării în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 .

(2) În scopul verificării conformității instalațiilor medii de ardere cu cerințele prezentei legi, autoritatea publică teritorială de inspecție și control instituie un sistem de inspecții de mediu.

(3) În cazul situațiilor de neconformare a instalațiilor medii de ardere cu cerințele prezentei legi, în completarea măsurilor pe care operatorii sunt obligați să le aplice în temeiul prevederilor art. 13 , autoritățile publice teritoriale de inspecție și control solicită operatorilor să ia orice măsuri suplimentare pe care autoritatea competentă le consideră necesare pentru a asigura restabilirea neîntârziată a conformității.

(4) În cazul în care neconformitățile cauzează o degradare semnificativă a calității aerului din zonă, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului de inspecție și control dispune întreruperea funcționării instalațiilor medii de ardere până la restabilirea conformității.

(1) Operatorii sunt obligați să informeze, fără întârziere, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului în a cărei rază de competență se află cu privire la orice modificări planificate la instalațiile medii de ardere care ar afecta valorile-limită de emisie stabilite în documentul de confirmare a înregistrării potrivit prevederilor anexei nr. 4 sau în autorizația de mediu.

(2) Autoritatea prevăzută la alin. (1) actualizează autorizația de mediu sau, după caz, documentul de confirmare a înregistrării cu stabilirea cerințelor specifice instalațiilor medii de ardere, în urma modificărilor prevăzute la alin. (1) .

(1) Până la data de 1 octombrie 2026 și, respectiv, 1 octombrie 2031, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene un raport elaborat de autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, conținând informații calitative și cantitative privind implementarea prevederilor prezentei legi, cu privire la:

(2) Primul raport prevăzut la alin. (1) va cuprinde o estimare a emisiilor anuale totale de SO_2, NO_x și pulberi provenite de la instalațiile medii de ardere grupate în funcție de tipul de instalație, tipul de combustibil și de clasa de putere termică nominală.

(3) Până la data de 1 ianuarie 2021, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene un raport elaborat de autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, conținând o estimare a emisiilor totale anuale de monoxid de carbon (CO) și orice informații disponibile privind concentrațiile emisiilor de monoxid de carbon provenite de la instalațiile medii de ardere, grupate în funcție de tipul de combustibil și de clasa de putere termică nominală.

(4) În vederea asigurării conformării cu prevederile alin. (3) , autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează inventarul instalațiilor medii de ardere până la data de 1 ianuarie 2020.

(5) Pentru transmiterea rapoartelor prevăzute la alin. (1) și (3) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului utilizează formatul de raportare și instrumentele electronice de raportare puse la dispoziție de Comisia Europeană.