(1) Asigurătorii care dețin o pondere semnificativă în sistemul național de asigurări elaborează propriile planuri de redresare în conformitate cu prevederile art. 5-17 și fac obiectul unor planuri de rezoluție individuale în conformitate cu prevederile art. 18-23 .
(2) Se consideră că un asigurător are o pondere semnificativă în sistemul național de asigurări, dacă îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:
a) valoarea rezervelor tehnice brute ale asigurătorului depășește 5% din valoarea totală a rezervelor tehnice brute la nivel de piață;
b) deține o cotă de piață de cel puțin 5%.
(3) Cota de piață a societăților care dețin o pondere semnificativă în sistemul național de asigurări se determină în baza rezultatelor financiare ale ultimului exercițiu financiar încheiat, luând în considerare activitatea de asigurare de viață separat de cea de asigurare generală, astfel:
a) pentru asigurările de viață, prin raportarea valorii rezervelor tehnice brute ale societății la totalul rezervelor tehnice brute ale tuturor societăților care subscriu asigurări de viață;
b) pentru asigurările generale, prin raportarea valorii primelor brute subscrise ale societății, directe și din acceptări în reasigurare, la valoarea totală a primelor brute subscrise, directe și din acceptări în reasigurare, ale tuturor societăților care subscriu asigurări generale.