Abrogată.

a) în situația modificării structurii organizatorice;

b) după orice modificare a activității sau situației financiare a asigurătorului care ar putea avea impact semnificativ asupra planului de redresare sau ar impune modificarea acestuia;

c) în situația oricărei modificări a mecanismelor sau a măsurilor menționate la pct. 10-17 din anexa care face parte integrantă din prezenta lege și care sunt prevăzute în planul de redresare.

a) informațiile prevăzute în anexă;

b) măsuri ce pot fi luate de către asigurător în situația în care sunt întrunite condițiile pentru intervenția timpurie prevăzute de lege;

c) condiții și proceduri adecvate pentru a garanta aplicarea măsurilor de redresare în timp util, precum și opțiuni de redresare;

d) informațiile suplimentare și seriile de scenarii prevăzute în reglementările emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară în conformitate cu prevederile art. 160 lit. j).

a) punerea în aplicare a măsurilor propuse în planul de redresare este de natură să asigure păstrarea sau restabilirea viabilității și poziției financiare a asigurătorului, ținând cont de măsurile premergătoare pe care asigurătorul le-a întreprins sau a planificat să le întreprindă;

b) implementarea planului și a posibilităților de redresare identificate în acesta se realizează rapid și eficient, cu evitarea la maximum a efectelor negative semnificative asupra sistemului financiar sau al asigurărilor, inclusiv în scenarii în care și alți asigurători ar trebui să implementeze planuri de redresare în aceeași perioadă.

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că direcția care exercită funcția de supraveghere transmite planul de redresare direcției care exercită funcția de rezoluție.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că direcția care exercită funcția de rezoluție evaluează planul de redresare în scopul identificării acelor măsuri pe care acesta le conține, ce pot avea impact negativ asupra restabilirii situației financiare, și poate face recomandări referitoare la aceste aspecte direcției care exercită funcția de supraveghere.

(1) În cazul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, apreciază că planul de redresare prezintă deficiențe majore sau că există obstacole semnificative în calea implementării planului, comunică asigurătorului rezultatul evaluării și solicită acestuia prezentarea, în termen de două luni, a unui plan revizuit care să conțină soluții pentru înlăturarea deficiențelor sau depășirea obstacolelor.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, poate prelungi, la cererea asigurătorului, pentru motive întemeiate, cu o lună termenul menționat la alin. (1).

(3) În cazul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, apreciază că deficiențele și obstacolele nu au fost soluționate prin planul revizuit, aceasta poate impune asigurătorului modificări punctuale asupra planului.

(1) În cazul în care asigurătorul nu prezintă un plan de redresare revizuit sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, stabilește că planul de redresare revizuit nu rezolvă problema deficiențelor sau obstacolelor semnificative identificate în cadrul evaluării inițiale și că nici nu este posibilă rezolvarea prin impunerea unor modificări punctuale ale planului, Autoritatea de Supraveghere Financiară solicită asigurătorului să identifice, în termen de până la 60 de zile, modificări pe care le poate aduce activității sale pentru a înlătura respectivele deficiențe sau depăși respectivele obstacole din calea implementării planului de redresare.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, stabilește durata perioadei menționate la alin. (1), de la caz la caz, în funcție de situația asigurătorului și natura deficiențelor identificate.

(3) În cazul în care asigurătorul nu identifică astfel de modificări în termenul stabilit de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit alin. (1) sau în cazul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară estimează că acțiunile propuse de acesta nu ar soluționa în mod adecvat deficiențele sau obstacolele, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, poate impune asigurătorului una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la alin. (4) și/sau orice altă măsură pe care o consideră necesară și adecvată, ținând cont de gravitatea deficiențelor sau amplitudinea obstacolelor și de efectul măsurilor respective asupra activității asigurătorului.

(4) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, poate solicita asigurătorului întreprinderea următoarelor măsuri:

a) reducerea profilului de risc al asigurătorului, inclusiv reducerea riscului de solvabilitate și/sau lichiditate;

b) aplicarea de măsuri de recapitalizare;

c) revizuirea strategiei și structurii operaționale a asigurătorului;

d) modificarea structurii de administrare a asigurătorului și de conducere;

e) verificarea adecvării rezervelor tehnice și acoperirea acestora de active admise.

(1) Măsurile impuse asigurătorilor de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, conform art. 16 alin. (4), trebuie să fie proporționale cu gravitatea deficiențelor și amplitudinea obstacolelor supuse remedierii.

(2) Măsurile prevăzute la art. 16 alin. (4) nu împiedică Autoritatea de Supraveghere Financiară să ia măsurile prevăzute de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare, în vederea restabilirii situației financiare a asigurătorului.

(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, asigurătorilor aflați în procedură de redresare financiară potrivit prevederilor Legii nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare, li se pot aplica dispozițiile prezentei legi, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 42 și art. 43 alin. (2).