Legea 246/2020

a) prevenirea degradării solului și a eventualelor schimbări dăunătoare calității acestuia, în scopul evitării dereglărilor/modificării funcțiilor lui ecologice și al conservării patrimoniului pedologic și a obiectivelor de patrimoniu cultural;

b) conservarea funcțiilor culturale, energetice, socioeconomice ale solului în scopul utilizării sale durabile;

c) restaurarea și refacerea terenurilor afectate de degradare ca urmare a eroziunii pluviale și eoliene, a deficitului sau a excesului de umiditate, a scăderii conținutului de materie organică și elemente nutritive, a reducerii biodiversității, compactării, acidifierii, sodizării, alcalinizării, deșertificării, a alunecărilor de teren și a terenurilor afectate de microorganismele de tipul virușilor, bacteriilor și fungilor periculoși;

d) reducerea suprafeței terenurilor scoase din circuitul agricol sau din alte categorii de folosință neagricole prin optimizarea utilizării la maximum a suprafețelor aprobate prin planurile urbanistice;

e) elaborarea planurilor pentru utilizarea, conservarea, ameliorarea, creșterea calității și protecția solului, utilizând datele și informațiile obținute pentru realizarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, în special a celor referitoare la dezvoltarea agriculturii conservative.

a) cunoașterea sistematică, permanentă, detaliată, cantitativă și calitativă a solurilor, ca resursă naturală neregenerabilă, la nivelul fiecărei parcele cadastrale;

b) asigurarea conservării, ameliorării și protecției solului;

c) asigurarea organizării și funcționării corespunzătoare a sistemului național de monitorizare a calității solului;

d) monitorizarea evoluției stării de calitate a solului prin bonitarea economică a acestuia;

e) identificarea zonelor de risc natural și/sau antropic la: deșertificare, eroziune, exces și/sau deficit de umiditate, compactare, acidifiere, sodizare, alcalinizare, scăderea conținutului în materie organică și elemente nutritive, reducerea biodiversității și alunecări de teren, în vederea reducerii acestora;

f) identificarea zonelor de risc la alunecări de teren pe baza studiilor pedologice și a hărților de risc și hazard existente;

g) bilanțul elementelor nutritive, al materiei organice și al reacției din sol în vederea stabilirii dozelor optime de îngrășăminte și amendamente pentru toți utilizatorii de teren, la nivel de parcelă, în conformitate cu prevederile legale.

a) rolul solului, ca parte componentă a mediului geologic, factor vital al ecosistemelor terestre, resursă naturală fundamentală;

b) importanța solului, ca mediu de viață pentru om, plante și animale, pentru conservarea biodiversității și a rezervei genetice prezente în sol;

c) asigurarea securității alimentare și siguranței alimentelor, materiilor prime alimentare și/sau furajere;

d) asigurarea pe termen lung a unui aport optim și semnificativ al agriculturii, silviculturii și al altor ramuri socioeconomice care utilizează solul la produsul intern brut;

e) menținerea, ameliorarea calității solului, prevenirea degradării solului, stoparea deșertificării și înlăturarea poluanților care periclitează calitatea solului, cu respectarea legislației specifice în vigoare;

f) protecția multifuncționalității solului, ecologică - economică - socială, menținerea, îmbunătățirea și conservarea biodiversității solului și a ecosistemelor;

g) dezvoltarea spațiului rural în scopul utilizării durabile și gestionării eficiente a solurilor;

h) asigurarea nemijlocită a participării și a sprijinului din partea statului, a societății civile, a operatorilor economici și a fiecărui cetățean la elaborarea și aplicarea măsurilor și acțiunilor cu privire la modul de utilizare, conservare și protecție a solului;

i) stimularea participării directe, cu aport propriu, a proprietarilor și a utilizatorilor de terenuri la implementarea măsurilor și acțiunilor privind modul de utilizare, conservare și protecție a solului;

j) elaborarea programelor, planurilor și acțiunilor de interes național, regional și local privind utilizarea, conservarea și protecția solului, la care statul are rolul de inițiator sau cofinanțator;

k) elaborarea programelor, planurilor și măsurilor de protecție, prevenire și reducere a efectelor negative asupra solului la nivel național, regional și local;

l) identificarea activităților antropice cu efecte negative asupra solului din toate ecosistemele și a zonelor de risc natural;

m) elaborarea politicilor de amenajare și utilizare a teritoriului, ținând seama de necesitatea protejării proprietăților și a funcțiilor solului;

n) crearea sistemului instituțional necesar pentru utilizarea, conservarea și protecția solului și asigurarea personalului de specialitate;

o) educarea și conștientizarea societății civile în problemele de utilizare, conservare și protecție a solului pentru protejarea sănătății umane și asigurarea dezvoltării durabile;

p) dezvoltarea colaborării internaționale pentru asigurarea realizării programelor naționale de utilizare, conservare și protecție a solului la standarde tehnico-economice și ecologice;

q) armonizarea legislației privind utilizarea, conservarea și protecția solului cu reglementările Uniunii Europene;

r) patrimoniul arheologic din sol este proprietate publică, indiferent de regimul juridic de proprietate al terenului unde s-ar afla acele bunuri.

a) accesul la informații privind solul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare;

b) dreptul de asociere în organizații pentru utilizare, conservare, monitorizare și protecție a solului;

c) dreptul de a fi consultate cu privire la elaborarea și dezvoltarea politicilor și legislației privind solul, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor și programelor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizațiilor societății civile, autorităților administrației publice centrale, regionale, locale sau judecătorești în probleme de utilizare, conservare și protecție a solului;

e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit, dovedit și evaluat potrivit prevederilor prezentei legi;

f) efectuarea calculului valorilor despăgubirilor de către evaluatorii/experții funciari - imobiliari pe baza metodelor de evaluare atestate în baza Ghidului evaluatorului funciar din România și a standardelor internaționale în vigoare.

a) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, denumit în continuare ICPA București, cu personalitate juridică, în subordinea autorității administrației publice centrale care răspunde de cercetare;

b) oficiile de studii pedologice și agrochimice județene, denumite în continuare OSPA, cu personalitate juridică, în subordinea autorității administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală și în coordonarea științifică a ICPA București.

a) Agenția Națională pentru Protecția Mediului, denumită în continuare ANPM, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor;

b) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.

a) realizează/reactualizează și gestionează banca de date pedologice și agrochimice la nivel național și actualizează cartările pedologice existente atât pe suport hârtie, cât și pe suport digital;

b) asigură preluarea și/sau reactualizarea studiilor pedologice și a sistemelor județene de monitorizare sol-teren;

c) elaborează statistici și propuneri de programe privind reabilitarea, refacerea și amendarea solurilor în vederea îmbunătățirii calității acestora și realizează estimări bugetare pentru implementarea lor;

d) realizează și asigură funcționarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoze și avertizare privind efectele ecologice și economice ale solului;

e) elaborează măsuri, programe și proiecte care să conducă la îmbunătățirea calității mediului și a peisajului, precum și la sănătatea solului;

f) realizează și asigură funcționarea unui program național de stabilire a clasei de calitate pe baza notei de bonitare pentru toate parcelele agricole, indiferent de proprietar și/sau utilizator;

g) analizează propunerile și avizează tehnico-științific rapoartele privind extinderea planurilor urbanistice;

h) colaborează cu autoritatea publică centrală în domeniul culturii, cu specialiștii sau cu instituțiile delegate de aceasta, în vederea monitorizării și protejării terenurilor cu obiective de patrimoniu cultural;

i) constată și propune măsuri împotriva tuturor persoanelor fizice sau persoanelor juridice care produc daune sau degradează fondul funciar;

j) întocmește și actualizează anual baza de date la nivel național a terenurilor degradate și a zonelor de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, prin scăderea conținutului de materie organică și elemente nutritive, prin reducerea biodiversității, compactarea, acidifierea, sodizarea, alcalinizarea și deșertificarea, pe baza studiilor realizate de OSPA;

k) elaborează proiecte de organizare și sistematizare a terenurilor agricole în cadrul unității administrativ-teritoriale, pe care le pune la dispoziția primăriilor și consiliilor locale;

l) urmărește permanent optimizarea exploatațiilor agricole în scopul îmbunătățirii eficienței economice, creșterii producției și îmbunătățirii indicilor de calitate a producțiilor agricole.

a) elaborează studii pedologice și agrochimice, realizează și reactualizează sistemele județene de monitorizare sol-teren pentru agricultură;

b) elaborează studiile agrochimice pentru utilizarea rațională, monitorizarea cantitativă și calitativă a aplicării îngrășămintelor minerale și/sau organice, precum și a amendamentelor;

c) elaborează proiecte de organizare și sistematizare a terenurilor agricole în cadrul unității administrativ-teritoriale, pe care le pune la dispoziția primăriilor și consiliilor locale;

d) urmărește permanent optimizarea exploatațiilor agricole în scopul îmbunătățirii eficienței economice, creșterii producției și îmbunătățirii indicilor de calitate a producțiilor agricole, prin realizarea documentelor/studiilor de evaluare, cercetări științifice, testări sau verificări ale calității produselor agricole în raport cu calitatea solului, a apei de irigat, a fertilizării și tratamentelor fitosanitare, ale tehnologiilor de producție pentru agricultură;

e) propune și participă la elaborarea și actualizarea metodologiilor de întocmire a studiilor pedologice și agrochimice, a normelor și reglementărilor specifice domeniului de activitate în ceea ce privește utilizarea, conservarea, ameliorarea și protecția calității solului;

f) stabilește grupele de terenuri neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare și folosite pentru producția agricolă, inclusiv pentru recuperarea pajiștilor permanente scoase din circuitul agricol în condițiile legii, la propunerile înaintate de unitățile administrativ-teritoriale;

g) în baza studiilor efectuate propune și stabilește măsurile și lucrările necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare și folosite pentru producția agricolă, inclusiv pentru recuperarea pajiștilor permanente scoase din circuitul agricol în condițiile legii;

h) elaborează studii, întocmește și actualizează anual baza de date la nivel județean a terenurilor degradate și a zonelor de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scăderea conținutului de materie organică și elemente nutritive, reducerea biodiversității, compactarea, sodizarea, alcalinizarea, acidifierea și deșertificarea;

i) elaborează studii pedologice și/sau agrochimice, bonitarea terenurilor agricole pentru: încadrarea în clasa de calitate, concesionarea, arendarea, comasarea parcelelor, schimbarea categoriei de folosință, scoaterea din circuitul agricol, redarea/introducerea în circuitul agricol;

j) elaborează studii de specialitate și/sau analize privind înființarea plantațiilor, amenajărilor orizicole, legumicole, piscicole, evaluare, prognoză, impact și bilanț de mediu pentru obținerea autorizației de mediu;

k) supraveghează și propune măsuri pentru protecția și restabilirea calității solului în cazul producerii de daune sau degradări ale solului, precum și modul de utilizare a îngrășămintelor.

a) activitățile prevăzute la alin. (8) lit. a) , b) și j) și alin. (9) lit. a) , c) , h) și k) se asigură, anual, de la bugetul de stat sau local, precum și din venituri proprii;

b) activitățile prevăzute la alin. (9) lit. b) , d) , e) , f) , g) , i) și j) se asigură din venituri proprii realizate în baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestor studii;

c) realizarea/reactualizarea sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a sistemului național de monitoring a calității solului, precum și a bazei de date aferente, anual, se poate finanța suplimentar și din Fondul de ameliorare al fondului funciar.

a) localizarea geografică a zonei de risc natural și/sau antropic/perimetrului degradat;

b) date privind clima și precipitațiile din zonă;

c) date privind biodiversitatea din zonă și geologia zonei unde este constatată degradarea prin diverse procese;

d) date și informații pedologice locale;

e) natura și tipul degradării;

f) cauzele degradării;

g) evaluarea de risc;

h) programe de măsuri de restaurare specifice zonelor de risc natural și/sau antropic identificate;

i) informații privind utilizarea în trecut, prezent și viitor a terenurilor degradate care urmează să constituie subiectul unui program de măsuri de restaurare;

j) obiectivele incluse în programele de măsuri prevăzute la lit. h) , restricții impuse în zonele de risc natural și antropic, programe de protecție și de monitorizare necesare;

k) existența unor obiective de patrimoniu cultural.