Legea 293/2018

(1) Pentru a avansa în direcția atingerii nivelurilor de calitate a aerului care nu conduc la un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și mediului și la unele riscuri aduse acestora, prezenta lege stabilește:

(2) Prevederile prezentei legi contribuie la realizarea:

(1) Prezenta lege se aplică emisiilor de poluanți prevăzuți în anexa nr. 1 , rezultate din toate sursele de emisii, de pe teritoriul național, din zona economică exclusivă a României și din zonele de control al poluării.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) monitorizarea și raportarea emisiilor de poluanți proveniți din sursele aferente zonei economice exclusive a României și zonelor de control al poluării se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, și ale Legii nr. 269/2006 pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997.

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală, sanitar-veterinar și siguranța alimentelor, dezvoltare regională și administrație publică, transporturi, ape și păduri, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naționale anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11 , astfel încât să nu se depășească angajamentele naționale de reducere a emisiilor antropice anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) prevăzute în anexa nr. 2 .

(2) Angajamentele naționale de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) se aplică începând cu anul 2020 până în anul 2029, respectiv din anul 2030 și după acesta.

(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) și (2) , prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11 , autoritățile publice centrale prevăzute la alin. (1) stabilesc și măsurile necesare pentru a limita emisiile antropice de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie până în anul 2025.

(4) Nivelurile indicative ale emisiilor pentru anul 2025 se stabilesc prin intermediul unei traiectorii de reducere liniare între nivelurile de emisii definite de angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru anul 2020 și nivelurile de emisii definite de angajamentele de reducere a emisiilor pentru anul 2030.

(5) Dacă este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic se poate urma o traiectorie nonliniară privind reducerea emisiilor, cu condiția ca, începând din anul 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară și să nu afecteze niciun angajament de reducere a emisiilor pentru anul 2030. Traiectoria de reducere nonliniară și motivele pentru a urma această traiectorie se stabilesc în PNCPA, elaborat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și care se transmite Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) și (2) .

(6) În situația în care emisiile preconizate pentru anul 2025 nu pot fi limitate în conformitate cu traiectoria de reducere stabilită în cadrul programului prevăzut la art. 11 alin. (1) , autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului explică, în următorul raport informativ de inventariere care urmează a fi transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) și (4) , motivele pentru această abatere și măsurile care ar readuce nivelurile de emisii la respectiva traiectorie.

(7) Pentru respectarea prevederilor alin. (1)-(6) , următoarele emisii nu sunt luate în considerare:

(1) În cazul în care prin aplicarea unor metode îmbunătățite de inventariere a emisiilor, actualizate potrivit cunoștințelor științifice, angajamentele naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2 , nu sunt respectate, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4 , partea a 4-a, inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, cu informarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.

(2) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului, până la data de 1 februarie a anului în care s-a constatat nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2 , inventarul național sau inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere.

(3) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului include în raportul informativ de inventariere, elaborat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (5) , justificările prevăzute în anexa nr. 4 , partea a 4-a, care au stat la baza ajustării inventarului național sau a inventarelor naționale pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere, și îl înaintează autorității publice centrale pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) .

(4) Pentru a stabili dacă condițiile specifice prevăzute în anexa nr. 4 , partea a 4-a, sunt respectate, angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 sunt considerate ca fiind cele stabilite la 4 mai 2012, prin amendamentele aduse Protocolului Convenției LRTAP , referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, adoptate prin deciziile 2012/1 și 2012/2 ale Organismului executiv al Convenției LRTAP .

(5) Începând cu anul 2025, în cazul în care există diferențe semnificative privind factorii de emisie sau metodologiile utilizate pentru determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice față de cei preconizați în urma punerii în aplicare a unei norme sau a unui standard în conformitate cu legislația Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă, în temeiul prevederilor anexei nr. 4 , partea a 4-a, pct. 1 lit. d), subpct. (ii) și (iii), se aplică următoarele condiții suplimentare ajustărilor:

(1) În cazul în care, într-un anumit an, din cauza unei ierni deosebit de reci sau a unei veri deosebit de secetoase, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, prin elaborarea inventarului național de emisii, constată că nu se pot respecta angajamentele naționale de reducere a emisiilor, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului calculează media emisiilor anuale naționale pentru anul în cauză, pentru anul anterior și pentru anul următor.

(2) Se consideră că angajamentele naționale de reducere a emisiilor sunt respectate cu condiția ca media prevăzută la alin. (1) să nu depășească nivelul anual al emisiilor la nivel național determinat de angajamentul de reducere.

(1) În cazul în care angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, prevăzute în anexa nr. 2 , sunt stabilite la un nivel mai strict decât reducerea eficientă din punctul de vedere al costurilor prevăzută în raportul nr. 16 elaborat de Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate - IIASA în sprijinul Comisiei Europene în timpul revizuirii Strategiei tematice privind poluarea atmosferică, publicat pe pagina de internet a IIASA, și se constată că într-un anumit an, la nivel național, nu se poate respecta angajamentul de reducere a emisiilor după punerea în aplicare a tuturor măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor, se consideră că se respectă angajamentul de reducere a emisiilor pe o perioadă de maximum cinci ani, cu condiția ca pentru fiecare dintre acei ani să se compenseze nerespectarea respectivă printr-o reducere echivalentă a emisiilor altui poluant prevăzut în anexa nr. 2 , reducerea echivalentă fiind estimată conform raportului nr. 15 elaborat de IIASA.

(2) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului constată nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului convoacă celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) pentru a evalua încadrarea conform prevederilor alin. (1) , inclusiv prin autoritățile din subordinea sau în coordonarea acestora, pe domeniul lor de competență din punctul de vedere al responsabilităților specifice pe sectoarele de activitate generatoare de emisii de poluanți atmosferici.

(1) Se consideră că sunt respectate obligațiile prevăzute la art. 4 pentru o perioadă de maximum 3 ani în situația în care nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru poluanții relevanți rezultă dintr-o întrerupere bruscă și excepțională sau din pierderea capacității în sistemul de furnizare sau producție a energiei și/sau căldurii care, din motive obiective, nu ar fi putut fi prevăzută și dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

(2) Autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în ceea ce privește prezentarea justificărilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) cu privire la orice întrerupere bruscă și excepțională sau pierdere a capacității în sistemul de furnizare ori producție a energiei și/sau căldurii care din motive obiective nu au putut fi prevăzute.

(3) Informarea privind cazurile prevăzute la alin. (2) se transmite în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea acestora.

(1) În funcție de datele și informațiile furnizate de autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic, conform prevederilor art. 8 alin. (2) , de autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului și autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, conform prevederilor art. 5 alin. (1) și alin. (5) lit. a) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană până la data de 15 februarie a anului de raportare în cauză cu privire la intenția de a aplica prevederile art. 5 , 6 , 7 sau 8 .

(2) Informarea prevăzută la alin. (1) include un raport privind poluanții și sectoarele de activitate vizate și, în cazul în care sunt disponibile, informații privind amploarea impactului asupra inventarelor naționale de emisii.

(1) Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM), analizează și evaluează dacă utilizarea oricăruia dintre mecanismele de flexibilitate pentru un anumit an îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4 , partea a 4-a, sau, după caz, la art. 6 , 7 sau 8 .

(2) În cazul în care Comisia Europeană consideră că utilizarea unui anumit mecanism de flexibilitate utilizat la nivel național nu este în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4 , partea a 4-a, sau la art. 6 , 7 sau 8 , după caz, adoptă o decizie în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6) , prin care informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate nu poate fi acceptată și enunță motivele pentru respectivul refuz.

(3) În cazul în care Comisia Europeană nu ridică obiecții în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6) se consideră că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate este valabilă și acceptată pentru anul respectiv.

(1) În aplicarea prevederilor art. 4 privind limitarea emisiilor antropice anuale și pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 alin. (1) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și punerea în aplicare, împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) , a PNCPA în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 , partea I.

(2) PNCPA se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.

(3) În elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a PNCPA, autoritățile publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) au următoarele obligații:

(4) În vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, PNCPA conține măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind obligatorii în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 1 și 3 și lit. C și, după caz, măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind opționale în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 2 , 4 și 5 și lit. B pct. 1 și 2 sau măsuri cu efect de atenuare echivalent, dacă aceste măsuri se impun pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor.

(5) PNCPA se actualizează prin hotărâre a Guvernului o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (5) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) actualizează politicile și măsurile de reducere a emisiilor incluse în PNCPA în termen de 18 luni de la transmiterea către Comisia Europeană a ultimului inventar național de emisii sau a prognozelor naționale de emisii dacă, în conformitate cu datele transmise, obligațiile prevăzute la art. 4 nu sunt respectate ori dacă există risc de nerespectare.

(1) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structura tehnică de specialitate care coordonează elaborarea PNCPA, consultă publicul și autoritățile competente care, prin natura responsabilităților specifice în materie de mediu pe care le au în domeniul poluării atmosferice, al calității aerului și al gestionării acesteia la toate nivelurile, ar putea fi interesate de proiectul PNCPA, de punerea în aplicare a acestuia și de orice actualizare semnificativă efectuată înainte de finalizarea programului.

(2) Dacă se identifică un posibil impact negativ semnificativ asupra mediului în context transfrontalier a măsurilor incluse în PNCPA, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului efectuează consultări transfrontaliere.

(1) Centrul de evaluare a calității aerului din cadrul autorității publice centrale cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează și actualizează anual inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul A din anexa nr. 1 , în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.

(2) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează și actualizează anual, în funcție de existența datelor și informațiilor, inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul B din anexa nr. 1 , în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.

(3) Centrul de evaluare a calității aerului transmite spre avizare autorității publice centrale pentru protecția mediului:

(4) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și actualizarea, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii, astfel:

(5) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează anual raportul informativ de inventariere, care însoțește inventarele și prognozele naționale de emisii prevăzute la alin. (1) , (2) și (4) , în conformitate cu cerințele stabilite în tabelul D din anexa nr. 1 .

(6) În cazul în care la nivel național se optează pentru aplicarea unuia dintre mecanismele de flexibilitate prevăzute la art. 5 , 6 , 7 sau 8 , Centrul de evaluare a calității aerului include în raportul informativ de inventariere aferent anului-țintă informațiile care demonstrează că utilizarea mecanismului respectiv îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a , sau, după caz, la art. 6 , 7 sau 8 .

(7) Elaborarea și actualizarea inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv, dacă este cazul, a inventarelor naționale de emisii ajustate, a prognozelor de emisii, a inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial, a inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni și a raportului informativ de inventariere care le însoțește se realizează în conformitate cu metodologiile prevăzute în anexa nr. 4 .

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și autoritatea publică centrală din domeniul apelor și pădurilor colaborează în vederea asigurării monitorizării impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice, pe baza unei abordări cost-eficiență și bazate pe risc.

(2) Monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice din punctul de vedere al efectului de acidifiere, eutrofizare și formare a ozonului troposferic, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare reprezentativă pentru tipurile de habitate de apă dulce, naturale și seminaturale existente la nivel național, se stabilește în cadrul rețelei de monitoring al corpurilor de apă de suprafață instituită în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul cercetării și inovării, prin institutele de cercetare din coordonare, respectiv Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, asigură, inclusiv prin realizarea de studii, monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor terestre, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare care este reprezentativă pentru tipurile de ecosisteme forestiere existente la nivel național, adoptând o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe risc, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare.

(4) Autoritățile prevăzute la alin. (1) și (3) își coordonează acțiunile cu alte programe de monitorizare instituite în temeiul legislației Uniunii Europene aplicate la nivel național, inclusiv cu prevederile Legii nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, cu prevederile Convenției LRTAP și ale protocoalelor acesteia, ratificate de România prin Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, iar acolo unde este necesar, utilizează date colectate în cadrul acestor programe.

(5) Pentru respectarea prevederilor alin. (1) și (3) pot fi utilizați indicatorii opționali de monitorizare a impactului poluării atmosferice prevăzuți în anexa nr. 5 sau alți indicatori din cadrul rețelei de monitoring a apelor, stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (1) pentru ecosistemele acvatice, respectiv alți indicatori stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (3) pentru ecosistemele terestre de la nivel național.

(6) La colectarea și raportarea indicatorilor prevăzuți în anexa nr. 5 se pot utiliza metodologiile prevăzute în Convenția LRTAP și manualele acesteia pentru programele internaționale de cooperare.

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene primul PNCPA până la data de 1 aprilie 2019.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene PNCPA actualizat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) în termen de 2 luni de la data adoptării PNCPA actualizat.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu, în conformitate cu datele de raportare stabilite în anexa nr. 1 , inventarele naționale de emisii, prognozele naționale de emisii, inventarele naționale de emisii dezagregate spațial, inventarele privind sursele punctuale de mari dimensiuni și raportul informativ de inventariere, prevăzute la art. 13 alin. (1)-(5) .

(4) Raportarea prevăzută la alin. (3) este în concordanță cu raportarea către Secretariatul Convenției LRTAP .

(5) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu informațiile prevăzute la art. 14 , după cum urmează:

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, și pentru asigurarea diseminării sistematice și active către public: