(1) În cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în România și pentru care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării în unul dintre statele contractante la Convenția de la Haga din 2007, competența de a emite, potrivit art. 25 alin. (3) lit. (b) din Convenția de la Haga din 2007, extrasul de hotărâre, după modelul formularului recomandat de Conferința de drept internațional privat de la Haga, prevăzut în anexa A, aparține primei instanțe.

(2) În cazul în care se solicită recunoașterea și încuviințarea executării în unul dintre statele contractante la Convenția de la Haga din 2007 a unei hotărâri pronunțate de instanța română, în condițiile legii, pentru încuviințarea unei tranzacții judiciare, competența de a emite, potrivit art. 25 alin. (3) lit. (b) din Convenția de la Haga din 2007, extrasul de hotărâre, după modelul formularului recomandat de Conferința de drept internațional privat de la Haga, prevăzut în anexa A, aparține acelei instanțe.