LexistoriaDreptul la drept.

Legea 373/2004

Azi

Text integral · 122 articole

Capitolul I — Dispozitii generale

Articolul 1

(1) Prezenta lege stabileste cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputatilor și Senatului.

(2) Camera Deputatilor și Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

Articolul 2

Alegatorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputatilor și la un vot pentru alegerea Senatului.

Articolul 3

(1) Deputatii și senatorii se aleg în circumscriptii electorale pe bază de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, precum și pe bază de candidaturi independente.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numărul deputatilor și al senatorilor ce sunt aleși se determina prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumatatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputatilor să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

(5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent desfășurării alegerilor, publicat în Anuarul statistic al României. În situația în care, cu cel puțin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensamant general al populatiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensamantului, publicat de Institutul Național de Statistica.

(6) Delimitarea teritoriala și numerotarea circumscriptiilor electorale, precum și numărul de mandate de deputat și de senator pentru fiecare circumscriptie electorala sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 4

(1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naționala se înțelege acea etnie care este reprezentata în Consiliul Minoritatilor Naționale.

(2) Organizațiile cetatenilor aparținând unei minoritati naționale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga tara, un numar de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat.

(3) Pot depune candidaturi organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale reprezentate în Parlament.

(4) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetatenilor aparținând minoritatilor naționale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care prezinta Biroului Electoral Central, în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, o lista de membri cuprinzand un numar de cel puțin 15% din numărul total al cetatenilor care, la ultimul recensamant, s-au declarat ca aparținând minoritatii respective.

(5) Dacă numărul membrilor necesari pentru indeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 dintre județele tarii și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete și pentru municipiul București.

(6) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe judete și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nasterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnaturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligata ca, împreună cu aceasta, să depună o declaratie pe propria raspundere, prin care să ateste veridicitatea semnaturii membrilor, precum și faptul ca lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(7) În sensul prezentei legi, organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, prevăzute la alin. (3) și (4), le este aplicabil acelasi regim juridic ca și partidelor politice.

(8) Beneficiaza de prevederile alin. (2) și organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care au participat la alegeri pe o lista comuna a doua sau mai multe organizații; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comuna nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizațiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(9) Prevederile alin. (2) nu se aplică organizației cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care a participat la alegeri pe lista comuna cu un partid politic, alianta politica sau alianta electorala ori atât pe liste comune, cat și pe liste exclusiv proprii.

(10) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (2) se acordă peste numărul total de deputati rezultat din norma de reprezentare.

(11) Organizațiile prevăzute la alin. (3) și (4) pot participa la alegeri și pot depune liste de candidati numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.

(12) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8), organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale pot depune aceeasi lista de candidati pentru Camera Deputatilor în mai multe circumscriptii electorale.

Articolul 5

(1) Candidaturile pentru Camera Deputatilor și Senat se propun pe liste separate de candidati numai de partide politice și aliante politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003 , precum și de aliante electorale constituite în condițiile prezentei legi.

(2) Listele de candidati pentru alegerea deputatilor și senatorilor trebuie intocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

(3) Numărul de candidati de pe fiecare lista poate fi mai mare decat numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fractiunile se intregesc la cifra 1, indiferent de marimea acestora.

(4) În aceeasi circumscriptie electorala, un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorala poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singura lista de candidati. Partidele politice din alianțele politice sau alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantei. Un partid nu poate face parte decat dintr-o singura alianta politica sau alianta electorala.

(5) Listele de candidati trebuie să cuprindă, în cazul aliantelor politice și aliantelor electorale, și apartenenta politica a candidaților.

(6) Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacă este sustinut de cel puțin 5% din numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale permanente ale localitatilor situate în circumscripția electorala în care candideaza. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidati depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidati independenti.

(7) Președintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputatilor și Senatului, dacă se afla în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Președintele României este obligat ca, după validare, sa opteze între calitatea de deputat sau senator și aceea de presedinte.

(8) O persoana poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai intr-o singura circumscriptie electorala.

(9) Candidaturile pe mai multe liste de candidati sau atât pe liste, cat și ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constata prin hotărâre a biroului electoral al circumscriptiei electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.

(10) Organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale pot opta să depună aceeasi lista de candidati pentru Camera Deputatilor în mai multe circumscriptii electorale.

Articolul 6

(1) Partidele politice și alianțele politice se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianta electorala, în scopul participării la alegerea Camerei Deputatilor și a Senatului. Un partid politic sau o alianta politica nu poate face parte decat dintr-o singura alianta electorala. Alianta electorala care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pastra numai dacă nu și-a schimbat componenta initiala. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta alianta.

(2) Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în sedinta publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a aliantei electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Hotărârea Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestata de orice persoană fizica sau juridica interesata la Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(5) Hotărârea Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestata de semnatarii protocolului la Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(6) Înaltă Curte de Casatie și Justiție se pronunță asupra contestatiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore, prin hotărâre definitivă și irevocabila.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și aliantelor electorale.

Articolul 7

(1) Data alegerilor se stabileste și se aduce la cunoștința publică de către Guvern cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua votării și până la implinirea a 5 zile de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

(2) Alegerile au loc intr-o singura zi, care poate fi numai duminica.

(3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegator se stabileste și se aduce la cunoștința publică de Guvern o dată cu data alegerilor și este acelasi pe intreg cuprinsul tarii.

(4) Aducerea la cunoștința publică a datei alegerilor se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și prin presa scrisa și audiovizuala.

Capitolul II — Listele electorale și cartile de alegator
Secțiunea 1 — Listele electorale

Articolul 8

Listele electorale cuprind cetatenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.

Articolul 9

(1) Listele electorale permanente se intocmesc pe localități și cuprind toți cetatenii cu drept de vot care domiciliaza în localitatea pentru care au fost intocmite.

(2) Listele electorale permanente se intocmesc și se actualizeaza de primarul unității administrativ-teritoriale, împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

(3) Listele electorale permanente se intocmesc pentru comune, pe sate și, după caz, pe străzi, dacă acestea au denumiri, iar pentru orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi, în ordine alfabetica.

(4) Listele electorale permanente trebuie să cuprindă, în ordinea numarului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, numărul și seria actului de identitate, precum și numărul circumscriptiei electorale.

(5) Listele electorale permanente se intocmesc în doua exemplare originale și se semneaza de primar și de seful serviciului de evidenta informatizata a persoanei. Un exemplar se preda spre pastrare secretarului unității administrativ-teritoriale, iar celalalt se preda judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost întocmit. Listele electorale permanente se păstrează în registre speciale cu file detasabile.

Articolul 10

(1) Primarul, împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei, actualizeaza listele electorale permanente, intocmite conform art. 9, anual, până la data de 1 martie și comunică judecatoriei, în cel mult 15 zile, actualizarile operate în liste. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.

(2) Persoanele decedate se radiază din lista electorala permanenta de către primarul unității administrativ-teritoriale în care au avut ultimul domiciliu. Radierea se va face pe baza comunicarii efectuate de serviciul de evidenta informatizata a persoanei la care s-a înregistrat decesul, în termen de 24 de ore de la inregistrarea acestuia.

(3) Persoanele care și-au pierdut cetatenia română se radiază din lista electorala permanenta, pe baza comunicarii facute primarului de către Ministerul Justiției.

(4) Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorala permanenta, în temeiul comunicarii facute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la ramanerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Articolul 11

(1) Fiecare alegator este inscris intr-o singura lista electorala permanenta.

(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligata ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare inscrierii cetateanului în lista electorala de la noul domiciliu și pentru radierea corespunzătoare din lista electorala a localității vechiului domiciliu.

Articolul 12

Listele electorale speciale se intocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și cuprind numele și prenumele, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate ale alegătorului. Listele se semneaza de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost intocmite. Listele trebuie scrise lizibil și vor avea completate toate datele prevăzute în prezentul articol.

Articolul 13

(1) Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligati sa puna la dispoziția alegatorilor, spre consultare, listele electorale permanente și sa organizeze acțiuni de informare și indrumare a alegatorilor pentru efectuarea verificărilor necesare. Intampinarile împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite și oricăror alte erori din liste se fac în scris și se depun la primar, care este obligat să se pronunte, în scris, în cel mult 3 zile de la inregistrarea intampinarii.

(2) Împotriva solutiei date de primar se poate face contestație, în termen de 5 zile de la comunicare. Contestația se solutioneaza în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare de către judecatoria în a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul.

(3) În cazul alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale, intampinarile se solutioneaza, de îndată, de președintele biroului electoral al secției de votare, iar contestațiile de către judecatoria în a carei raza teritoriala se afla biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Judecarea se face de îndată. Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabila și se comunică biroului electoral al secției de votare imediat după pronuntare.

(4) Intampinarile formulate cu privire la listele speciale din strainatate se solutioneaza de către biroul electoral al secției de votare, iar contestațiile de către seful misiunii diplomatice din tara respectiva sau de loctiitorul acestuia. Hotărârea este definitivă.

Articolul 14

(1) Primarii, împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei, executa copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegatorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, presedintelui biroului electoral al fiecarei sectii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziție alegatorilor pentru consultare, iar celalalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(2) Orice neconcordanta dintre lista electorala permanenta și copia întocmită potrivit alin. (1) se solutioneaza de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorala permanenta.

(3) Orice modificare intervenita în lista electorala permanenta, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, de îndată.

(4) Copiile de pe listele electorale permanente se semneaza de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de seful serviciului de evidenta informatizata a persoanei.

(5) Copiile intocmite potrivit alin. (1) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscriptiei electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrica destinata semnaturii alegătorului.

Articolul 15

În termen de cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) și (2), primarul este obligat sa puna la dispoziție partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.

Articolul 16

Modelul listei electorale permanente și cel al listei electorale speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Secțiunea a 2-a — Cartile de alegator

Articolul 17

(1) Exercitarea dreptului de vot se face pe baza cartii de alegator, eliberata în condițiile prezentei legi. Cetatenii români aflati în strainatate pot vota și fără carte de alegator, pe baza pasaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular, pe care se aplică stampila cu mențiunea Votat de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu precizarea zilei și a lunii în care a avut loc scrutinul.

(2) Forma, conținutul, modul de eliberare și de utilizare a cartii de alegator, precum și cheltuielile de tiparire și distribuire a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și Autorității Electorale Permanente.

(3) Un alegator nu poate primi și detine decat o singura carte de alegator.

Articolul 18

(1) Cartile de alegator sunt permanente și valabile pentru toate consultarile electorale cu caracter național, potrivit numarului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor. Cartile de alegator se elibereaza cetatenilor inscrisi în listele electorale permanente ale localității în care domiciliaza.

(2) Cartea de alegator se păstrează și se folosește numai de către titular. Cartea de alegator nu poate fi retinuta decat în cazul unei anchete penale efectuate în legătură cu organizarea și desfășurarea alegerilor.

Articolul 19

(1) Cartea de alegator se întocmește de Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidenta informatizata a persoanei la care este arondata localitatea în care își are domiciliul alegatorul.

(2) Eliberarea cartii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului și sub semnatura acestuia, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidenta informatizata a persoanei.

(3) După actualizarea listelor electorale permanente, potrivit art. 10 alin. (1), intocmirea și eliberarea cartilor de alegator pentru cetatenii care au implinit vârsta de 18 ani până la 1 martie sau care implinesc aceasta vârsta până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) și (2).

(4) Intampinarile privind intocmirea sau eliberarea cartilor de alegator se solutioneaza de serviciul de evidenta informatizata a persoanei, care este obligat să se pronunte în cel mult 3 zile de la inregistrarea acestora.

(5) Împotriva solutiei date de serviciul de evidenta informatizata a persoanei se poate face contestație la judecatorie în termen de 24 de ore de la comunicare, prevederile art. 13 alin. (2) aplicandu-se în mod corespunzător.

(6) Evidenta cartilor de alegator se asigura de Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidenta informatizata a persoanei.

Articolul 20

(1) În cazul pierderii sau distrugerii cartii de alegator se poate elibera un duplicat de către serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Eliberarea duplicatului se menționează în lista electorala permanenta.

(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe raspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

Capitolul III — Sectiile de votare

Articolul 21

Sectiile de votare se organizeaza după cum urmeaza:

a) în localitățile urbane, cate o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în comune, cate o secție de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, în fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare și în satele sau în grupurile de sate cu populatie de până la 500 de locuitori.

Articolul 22

(1) Se pot organiza sectii de votare pe lângă unitatile militare, precum și în spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi, centre de ingrijire, asistența și recuperare a persoanelor adulte cu handicap și camine de batrani, în care se afla cel puțin 25 de cetățeni cu drept de vot.

(2) Se pot organiza sectii de votare și în statiile de cale ferata, în autogari, în porturi și aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se afla în timpul efectuării unei calatorii.

(3) Pentru studentii de la cursurile de zi și pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliaza în localitatea în care urmeaza studiile se organizeaza cate o secție de votare pe lângă caminele de studenti sau de elevi, pentru 250 - 1.000 de alegatori.

(4) La sectiile de votare organizate pe lângă unitatile militare voteaza numai militarii în termen ai acestor unități, iar la cele pentru studenti și elevi, numai studentii și elevii din unitatile de invatamant arondate.

Articolul 23

(1¹) În afara sectiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectiva, sectii de votare și în alte localități decat cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(1) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii membri ai reprezentantei diplomatice și familiile lor, precum și pentru cetatenii români din tara sau strainatate aflati în tarile respective în ziua alegerilor. Sectiile de votare prevăzute de prezentul alineat apartin de circumscripția electorala a municipiului București.

(2) Pe navele sub pavilion românesc, aflate în navigatie în ziua alegerilor, precum și pe platformele marine se organizeaza sectii de votare care fac parte din circumscripția electorala a locului unde este înregistrată nava, respectiv din circumscripția electorala unde este înregistrată platforma.

(3) Sediile sectiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizeaza și se doteaza prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice aloca fondurile necesare.

Articolul 24

Alegatorii voteaza atât pentru Camera Deputatilor, cat și pentru Senat, la aceeasi secție de votare.

Articolul 25

În cazul organizarii alegerilor pentru Camera Deputatilor și Senat după dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89 din Constitutia României, republicată, termenele și orele prevăzute în Legea nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se modifica după cum urmeaza: 8. Termenul de "10 zile" prevăzut la art. 25 alin. (2) devine "5 zile"." ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 19 iulie 2005 a fost respinsa de LEGEA nr. 292 din 24 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005. Termenul prevăzut la art. 25 alin. (2) rămâne 10 zile.

(1) Delimitarea sectiilor de votare se stabileste de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor prin dispoziție și se comunică prefectului în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Prefectii sunt obligati ca în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor sa faca numerotarea sectiilor de votare de pe raza județului și sa aduca la cunoștința publică delimitarea și numerotarea fiecarei sectii de votare, prin publicatii în care se indica și locul de desfășurare a votării.

(3) Sectiile de votare dintr-o circumscriptie electorala se numeroteaza, indiferent de localități, începând cu municipiul reședința de judet și continuand cu cele din celelalte municipii, orașe, comune, în ordinea alfabetica a fiecarei categorii; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii cronologice a subdiviziunilor, prevăzută de lege.

(4) Primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt obligati să asigure toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru indeplinirea de către prefecti a obligațiilor prevăzute la alin. (2).

(5) Sectiile de votare prevăzute la art. 22 și 23 se stabilesc după cum urmeaza:

a) de prefect, împreună cu comandantul garnizoanei, în cazul sectiilor de votare de pe lângă unitatile militare;

b) de primar, împreună cu conducătorii instituțiilor de invatamant, în cazul studenților de la cursurile de zi și al elevilor cu drept de vot;

c) de primar, împreună cu conducătorii instituțiilor de sănătate și ocrotire sociala prevăzute la art. 22 alin. (1);

d) de Ministerul Afacerilor Externe, în cazul sectiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (1);

e) de prefect, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în cazul sectiilor de votare prevăzute la art. 22 alin. (2);

f) de prefect, împreună cu comandantii porturilor de înregistrare a navelor în cazul sectiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (2).

Capitolul IV — Autoritatea Electorala Permanenta și birourile electorale
Secțiunea 1 — Autoritatea Electorala Permanenta

Articolul 26

În scopul asigurarii condițiilor logistice necesare aplicarii intocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale, funcționează Autoritatea Electorala Permanenta.

Articolul 27

(1) Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie administrativa autonoma cu personalitate juridica și cu competența generală, care asigura aplicarea unitara, în intervalul dintre doua perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultari cu caracter național sau local. Autoritatea Electorala Permanenta urmareste și sprijina dotarea sectiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre doua perioade electorale.

(2) În înțelesul prezentei legi, perioada electorala este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștința publică a zilei alegerilor și se incheie o dată cu comunicarea oficiala a rezultatului scrutinului. Perioada electorala cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștința publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorala, desfășurarea efectiva a votării, numararea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorala Permanenta este condusa de un presedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de secretar de stat.

(4) Președintele este numit prin hotărâre adoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitatile cu pregatire și experienta în domeniul juridic sau administrativ. Este numit presedinte candidatul care intruneste majoritatea voturilor deputatilor și senatorilor.

(5) Președintele este ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de secretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celalalt de primul-ministru.

(6) Președintele și vicepresedintii nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul presedintelui și mandatele vicepresedintilor Autorității Electorale Permanente sunt de cate 8 ani și pot fi reinnoite o singură dată.

(8) Mandatul presedintelui sau vicepresedintilor inceteaza în urmatoarele situații:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Președintele și vicepresedintii pot fi revocati din functie, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electorala Permanenta, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, își aproba proiectul de buget propriu, inaintea dezbaterii bugetului de stat, și îl inainteaza Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Președintele Autorității Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În indeplinirea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electorala Permanenta are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condițiile legii.

(13) În lipsa presedintelui, atribuțiile acestuia sunt indeplinite de unul dintre vicepresedinti stabilit prin ordin.

Articolul 28

privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sanctionarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Autoritatea Electorala Permanenta are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea și functionarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorica se stabilesc prin regulamentul de organizare și functionare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are acelasi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea și functionarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cartii a II-a din Legea nr. 161/2003

(3) Autoritatea Electorala Permanenta poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuțiile și raporturile acestora cu Autoritatea Electorala Permanenta se stabilesc prin regulamentul de organizare și functionare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Articolul 29

(1) Autoritatea Electorala Permanenta exercita urmatoarele atribuții principale în intervalul dintre doua perioade electorale:

a) elaboreaza propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre insusire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmareste modul de indeplinire a propunerilor;

b) urmareste modul de stabilire a localurilor sectiilor de votare și a sediilor birourilor electorale;

c) urmareste și asigură realizarea din timp a dotarilor specifice sectiilor de votare: urne și cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de pastrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmareste modul de asigurare a fondurilor necesare realizării esalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;

e) elaboreaza sisteme de protecție a sectiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează și controlează modul de intocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de pastrare a registrelor cuprinzand listele electorale permanente, precum și modul de efectuare a comunicarilor prevăzute de lege și de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmareste modul de intocmire și eliberare a cartilor de alegator, în concordanta cu listele electorale permanente;

h) urmareste și controlează modul de asigurare a concordantei dintre conținutul listelor electorale permanente existente la primarii și exemplarul aflat la judecatorii;

i) asigura, în limita competentelor sale, aplicarea unitara a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaboreaza studii și propuneri vizand îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le da publicității și le prezinta autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;

k) prezinta Parlamentului, în maximum 3 luni de la incheierea alegerilor pentru Camera Deputatilor și Senat, pentru Președintele României și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizarii și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzand referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile și neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării. Raportul se da publicității sub forma unei Cărți Albe;

l) elaboreaza materiale și programe de informare și instruire a alegatorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectarii deontologiei electorale și asigura popularizarea acestora;

m) elaboreaza programe specifice de instruire în materie electorala, pentru primarii și secretarii unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizeaza desfășurarea acestor programe, împreună cu Institutul Național de Administratie și cu filialele regionale;

n) elaboreaza programe și stabileste reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele nestiutoare de carte sau cu handicap și asigura popularizarea acestora;

o) elaboreaza proiectul bugetului propriu, care se aproba prin legea bugetului de stat;

p) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistica, care participa la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijina constituirea bazei materiale specifice sistemului informational la nivel național, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizeaza licitatii în vederea selectionarii programelor de calculator care urmeaza a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaboreaza și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

s) elaboreaza și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizari și desfășurări a alegerilor;

t) elaboreaza proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfectionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiza și exercitare a dreptului de inițiativa legislativa;

t) prezinta Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor; hotărârea se aproba în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoștința publică a zilei alegerilor;

u) certifica spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selectionate în urma licitației organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și le pune la dispoziție partidelor inscrise în competitia electorala, la cererea acestora;

v) tine evidenta comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale și face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a noilor alegeri;

x) sprijina organizarea și desfășurarea alegerilor partiale.

(2) Autoritatea Electorala Permanenta prezinta Parlamentului anual un raport asupra activității sale.

(3) Autoritatea Electorala Permanenta indeplineste orice alte atribuții prevăzute de lege.

(4) În indeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea Electorala Permanenta adopta decizii, hotărâri și instrucțiuni, care se semneaza de presedinte și se contrasemnează de vicepresedinti. Hotărârile Autorității Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale.

Secțiunea a 2-a — Birourile electorale

Articolul 30

(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se organizeaza Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie și birouri electorale ale sectiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcatuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatii în alegeri, sotii, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În indeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta și impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage raspunderea juridica, civila sau penala, după caz.

Articolul 31

iar termenul de "doua zile" prevăzut la art. 31 alin. (2) teza a doua devine "o zi". ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 19 iulie 2005 a fost respinsa de LEGEA nr. 292 din 24 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005. Termenul prevăzut la art. 31 alin. (2) teza întâi rămâne 5 zile, iar termenul prevăzut la art. 31 alin. (2) teza a doua rămâne doua zile zile. Termenul prevăzut la art. 31 alin. (4) teza întâi rămâne doua zile. Termenul prevăzut la art. 31 alin. (9) rămâne doua zile.

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie și Justiție, președintele și vicepresedintii Autorității Electorale Permanente, 16 reprezentanti ai partidelor politice și aliantelor acestora, care participa la alegeri, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor naționale din Camera Deputatilor.

(2) Desemnarea celor 7 judecatori se face de președintele Inaltei Curti de Casatie și Justiție, în sedinta publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecatorii în exercitiu ai Curtii. Data desfășurării sedintei publice de tragere la sorti se anunta în scris, de către Președintele Inaltei Curti de Casatie și Justiție, cu doua zile înainte de ziua desfășurării, partidelor politice parlamentare și se aduce la cunoștința publică prin presa scrisa și audiovizuala. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorti au dreptul sa participe cate un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de presedinte și consultantul sef ai Inaltei Curti de Casatie și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de investire.

(3) În termen de 24 de ore de la investire, judecatorii desemnați aleg din randul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și loctiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeaza cu președintele și vicepresedintii Autorității Electorale Permanente, cu cate un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor naționale din Camera Deputatilor. Completarea Biroului Electoral Central se consemneaza într-un proces-verbal care constituie actul de investire. În aceasta organizare Biroul Electoral Central indeplineste toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(4) În termen de doua zile de la ramanerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participa la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele și prenumele reprezentantilor. Comunicarile transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice și aliantelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescatoare a numarului listelor de candidati centralizate conform art. 32 alin. (1) lit. d).

(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanti ai unui partid politic neparlamentar, alianta politica sau alianta electorala dintre acestea în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea mentionata în comunicarea prevăzută la alin. (4).

(7) În cazul în care la desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau aliante care au depus acelasi numar de liste, desemnarea reprezentantilor acestora se face, prin tragere la sorti, de președintele Biroului Electoral Central, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauza.

(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantii partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice și aliantelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, în prezenta membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentantii. Procesul-verbal întocmit de presedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentantilor constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(9) În componenta prevăzută la alin. (3) Biroul Electoral Central adopta, în termen de doua zile de la constituire, un regulament de organizare și functionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul de lucru al Autorității Electorale Permanente sprijina Biroul Electoral Central, împreună cu personal din cadrul altor autorități și institutii publice, în realizarea atribuțiilor ce îi revin și a activităților pe care le desfășoară în perioada electorala.

Articolul 32

(1) Biroul Electoral Central are urmatoarele atribuții principale:

a) vegheaza la actualizarea listelor electorale permanente, urmareste aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe intregul teritoriu al tarii și asigura interpretarea și aplicarea uniforma a acestora;

b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzand denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale legal constituite, care au dreptul sa participe la alegeri și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscriptie imediat după constituirea acestora;

c) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscriptie; contestațiile se solutioneaza prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauza, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezenta lege;

d) centralizeaza, pe baza comunicarilor primite de la birourile electorale de circumscriptie, numărul de liste complete de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale; comunică situația centralizata, în termen de 24 de ore de la intocmire, Comisiei speciale a Camerei Deputatilor și Senatului pentru atribuirea timpilor de antena, precum și Societatii Române de Televiziune și Societatii Române de Radiodifuziune;

e) primeste de la birourile electorale de circumscriptie procesele-verbale cuprinzand numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidati și constata dacă exista partide politice, aliante politice sau aliante electorale care nu au intrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); comunică birourilor electorale de circumscriptie și da publicității, în termen de 24 de ore de la constatare lista partidelor politice, aliantelor politice sau alianțele electorale care nu au intrunit pragul electoral;

f) verifica și înregistrează rezultatul alegerilor, insumeaza pe întreaga tara voturile neutilizate pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care indeplineste condiția prevăzută la lit. e) și asigura repartizarea centralizata și desfășurarea pe circumscriptii electorale a mandatelor ce li se cuvin;

g) atesta atribuirea unui mandat de deputat organizației cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care a intrunit condițiile prevăzute la art. 4 și elibereaza certificatul doveditor deputatului desemnat pe aceasta baza;

h) anulează alegerile dintr-o circumscriptie electorala în cazul în care constata ca votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natura sa modifice atribuirea mandatelor și dispune repetarea scrutinului;

i) poate dispune renumararea voturilor intr-o secție de votare sau refacerea centralizarii voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, în situația în care constata, pe baza probelor administrate, ca au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordante între datele înregistrate în procesele-verbale;

j) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactarii Cartii Albe a alegerilor.

(2) Biroul Electoral Central indeplineste orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.

(3) Prin lista completa de candidaturi definitive se înțelege lista care cuprinde numărul maxim de candidati, stabilit potrivit art. 5 alin. (3).

(4) În cazul în care pentru solutionarea unei contestatii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectueaza în prezenta unui judecator din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(5) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electorala pentru frauda electorala se poate face numai de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidatii independenti care au participat la alegeri. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la incheierea votării, sub sancțiunea decaderii. Cererea trebuie temeinic motivata și însoțită de dovezile pe care se intemeiaza. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisa numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabileste ca aceasta a fost de natura sa modifice atribuirea mandatelor. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Solutionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicarii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Prin frauda electorala se înțelege orice actiune ilegala care are loc inaintea, în timpul sau după incheierea votării ori în timpul numararii voturilor și incheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent.

(7) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adopta hotărâri care se aduc la cunoștința în sedinta publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorala, de la data aducerii la cunoștința în sedinta publică.

(8) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretari unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Biroul Electoral Central își inceteaza activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 33

Termenul prevăzut la art. 33 alin. (2) teza întâi rămâne 5 zile. Termenul prevăzut la art. 33 alin. (3) teza întâi rămâne doua zile.

(1) Biroul electoral de circumscriptie se constituie din 3 judecatori și din cel mult 10 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale ce participa la alegeri în circumscripția electorala în care funcționează biroul electoral.

(2) Desemnarea judecatorilor se face în sedinta publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorti, dintre judecatorii în exercitiu ai acestuia. Data sedintei se aduce la cunoștința publică, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte. Tragerea la sorti se face pe functii: presedinte și loctiitor și se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de investire. Biroul electoral de circumscriptie astfel constituit indeplineste toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmand a fi completat cu reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care participa la alegeri.

(3) În termen de doua zile de la data ramanerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale comunică, în scris, birourilor electorale de circumscriptie, numele și prenumele reprezentantilor lor. Comunicarile transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Desemnarea reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale în biroul electoral de circumscriptie se face în ordinea descrescatoare a ponderii numarului de candidaturi definitive ale fiecarui partid politic, alianta politica sau alianta electorala în numărul total al candidaturilor definitive din circumscripția respectiva, cumulat pentru Senat și Camera Deputatilor.

(5) Completarea biroului electoral cu reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au depus acelasi numar de candidati, desemnarea reprezentantilor se face prin tragere la sorti de către președintele biroului electoral de circumscriptie, în prezenta delegatilor partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale în cauza.

Articolul 34

(1) Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atribuții principale:

a) vegheaza la organizarea, din timp, a sectiilor de votare, urmaresc și asigura aplicarea unitara și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilității în materie electorala din cadrul județului;

b) înregistrează candidaturile depuse și constata ramanerea definitivă a acestora;

c) fac publicatiile și afisarile prevăzute de lege cu privire la listele de candidati și candidaturile independente;

d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscriptiei electorale în care funcționează; contestațiile se solutioneaza prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauza, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezenta lege;

e) distribuie, împreună cu primarii, birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampila de control și stampilele cu mențiunea Votat. Biroul electoral de circumscriptie al municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

f) totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzand numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidati și candidati independenti. Biroul electoral de circumscriptie al municipiului București totalizeaza rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzand numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidati și candidati independenti;

g) constata rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorala și elibereaza deputatilor sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii, pe baza constatarii Biroului Electoral Central cu privire la partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care intrunesc pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); predau tribunalului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot nule și cele contestate, primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare;

h) inainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzand rezultatul alegerilor, precum și intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, iar în municipiul București, de la oficiile electorale;

i) comunică Biroului Electoral Central numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecarui partid politic, alianta politica, alianta electorala și organizație a cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, în termen de 24 de ore de la ramanerea definitivă a candidaturilor.

(2) Birourile electorale de circumscriptie indeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.

(3) Hotărârile biroului electoral se aduc la cunoștința în sedinta publică.

(4) Dacă constata neconcordante între datele continute de procesele-verbale primite de la sectiile de votare, biroul electoral de circumscriptie solicita presedintelui biroului electoral al secției de votare respective și membrilor acestuia, care l-au insotit, sa faca corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnatura și aplicarea stampilei secției de votare.

Articolul 35

(1) Oficiile electorale se organizeaza la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcatuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia și din cel mult 7 membri, reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care participa la alegeri în municipiul București.

(2) Președintele și loctiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecatorii în exercitiu ai judecatoriei sectorului. Prevederile art. 37 alin. (6), (7), (8), (9), (10) și (11) se aplică în mod corespunzător. Data desfășurării sedintei publice de tragere la sorti se anunta în scris partidelor politice parlamentare, cu doua zile înainte de ziua desfășurării, de către președintele Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorti are dreptul sa participe cate un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

iar termenul de "doua zile" prevăzut la art. 35 alin. (2) teza a treia devine "o zi". ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 19 iulie 2005 a fost respinsa de LEGEA nr. 292 din 24 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005. Termenul prevăzut la art. 35 alin. (2) teza întâi rămâne 15 zile, iar termenul prevăzut la art. 35 alin. (2) teza a treia rămâne doua zile.

Articolul 36

Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București au urmatoarele atribuții:

a) primesc buletinele de vot, stampilele de control și stampilele cu mențiunea Votat de la biroul electoral de circumscriptie al municipiului București și le distribuie, împreună cu primarii de sector, birourilor electorale ale sectiilor de votare din sector;

b) totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare și comunică biroului electoral de circumscriptie al municipiului București procesul-verbal cuprinzand numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidati și pentru fiecare candidat independent;

c) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

d) inainteaza biroului electoral de circumscriptie procesele-verbale cuprinzand rezultatul alegerilor, precum și intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

Articolul 37

Termenul prevăzut la art. 37 alin. (2) teza a doua rămâne 10 zile.

(1) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcatuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia și cel mult 7 membri.

(2) Președintele și loctiitorul acestuia sunt, de regula, magistrați sau alti juristi, care nu fac parte din nici un partid politic. Președintele și loctiitorul sunt desemnați de președintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti. Lista magistratilor de pe care se face tragerea la sorti se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juristi, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și cate un reprezentant din partea fiecarui partid politic parlamentar.

(3) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista este completata de către prefect cu alte persoane care se bucura de prestigiu în fața locuitorilor și care nu fac parte din nici un partid politic.

(4) Lista propusa de prefect cuprinde un numar de persoane mai mare cu 10% decat cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate presedinti sau loctiitori ai acestora rămân la dispoziția presedintelui tribunalului pentru inlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista contine: numele, prenumele, domiciliul, telefoanele și semnaturile de acceptare ale persoanelor propuse.

(5) Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorti, se face avandu-se în vedere necesitatea ca locuintele acestora să fie cat mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.

(6) Birourile electorale ale sectiilor de votare se constituie pe data desemnarii membrilor acestora.

(7) Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare provin din cate un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și al organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care participa la alegeri, în ordinea descrescatoare a numarului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat și Camera Deputatilor, depuse în circumscripția electorala respectiva.

(8) În vederea desemnarii membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscriptie comunică presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaturi definitive ale fiecarui partid politic, alianta politica și alianta electorala. Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sunt obligate sa comunice presedintelui biroului electoral al secției de votare, în acelasi termen, numele și prenumele reprezentantului lor în biroul electoral. Un partid politic, alianta politica sau o alianta electorala poate avea într-un birou electoral de secție de votare cel mult 3 reprezentanti.

(9) Dacă doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au acelasi numar de candidati, reprezentantii lor fac parte din biroul electoral al secției de votare în limita locurilor neocupate de reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, aflate, potrivit alin. (7), intr-o situație mai favorabila; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentantii să fie inclusi în componenta biroului electoral al secției de votare, președintele acestuia procedeaza la tragerea la sorti, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.

(10) În cazul în care partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale nu și-au desemnat reprezentantii sau numărul reprezentantilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorti. Dacă este cazul, lista va fi completata cu alte persoane care indeplinesc cerințele legii. Dacă biroul nu poate fi completat cu numărul stabilit de lege, acesta poate functiona cu numărul de membri desemnați, dar nu mai puțin de 3.

(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicarilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal cuprinzand modul de stabilire a reprezentantilor, care constituie actul de atestare a calității acestora de membri în biroul electoral al secției de votare; intocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenta reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale interesate, dacă și-au trimis, în acest scop, cate un delegat.

Articolul 38

Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmatoarele atribuții:

a) primesc copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 14 alin. (1), iar de la birourile electorale de circumscriptie, buletinele de vot pentru alegatorii care urmeaza sa voteze la sectia de votare, stampila de control și stampilele cu mențiunea Votat. În municipiul București buletinele de vot, stampila de control și stampilele cu mențiunea Votat le primesc de la oficiile electorale;

b) conduc operațiunile de votare, iau toate masurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;

c) numara voturile și consemneaza rezultatele votării;

d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate;

e) inainteaza birourilor electorale de circumscriptie sau, după caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzand rezultatul votării, împreună cu contestațiile depuse și cu materialele la care acestea se referă;

f) predau, cu proces-verbal, judecatoriei în a carei raza teritoriala își au sediul, buletinele de vot intrebuintate și necontestate, precum și cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele și celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la sectiile de votare constituite pe lângă unitatile militare se predau comandantului unității, pe bază de proces-verbal;

g) în cazul sectiilor de votare din strainatate, materialele prevăzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din tara respectiva, care le trimite Judecatoriei Sectorului 1 al Municipiului București.

Articolul 39

(1) Birourile și oficiile electorale lucreaza în prezenta majorității membrilor lor și iau hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotarator.

Articolul 40

(1) Reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte insarcinari în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Pentru motive intemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentantii partidelor politice în birourile electorale pot fi inlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, imbolnaviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.

Articolul 41

Termenul prevăzut la art. 41 alin. (1) rămâne 48 de ore.

(1) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participa la alegeri, precum și candidatii independenti pot contesta modul de formare și componenta birourilor și oficiilor electorale în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestora.

(2) Contestațiile prevăzute la alin. (1) se solutioneaza de biroul electoral de circumscriptie, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscriptie, sau de Înaltă Curte de Casatie și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabila. În municipiul București contestațiile se solutioneaza de oficiul electoral, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, și de biroul electoral de circumscriptie, dacă privesc oficiile electorale.

Termenul prevăzut la art. 41 alin. (2) teza întâi rămâne doua zile.

Articolul 42

(1) Birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate se constituie dintr-un presedinte, desemnat de seful misiunii diplomatice, și cel mult 7 membri stabiliti de președintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sorti, dintr-o lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în lista, în vederea tragerii la sorti, se face avandu-se în vedere ca persoanele în cauza să aibă domiciliul sau sa locuiasca în localitatea în care se organizeaza sectia respectiva sau cat mai aproape de aceasta.

(2) Președintele biroului electoral al sectiilor de votare organizate în condițiile art. 23 alin. (2) este loctiitorul comandantului navei. Comandantul navei stabileste, prin tragere la sorti, 2 membri ai biroului.

Articolul 43

Desemnarea presedintilor birourilor electorale și a loctiitorilor acestora, precum și a membrilor se consemneaza într-un proces-verbal care constituie actul de investire.

Capitolul V — Candidaturile

Articolul 44

(1) Propunerile de candidati se fac pe circumscriptii electorale și se depun la birourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile de candidati se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenti, pe baza listei sustinatorilor.

(3) Lista sustinatorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, numele și prenumele, data nasterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnatura sustinatorilor, precum și persoana care a întocmit lista.

(4) Lista sustinatorilor constituie un act public, cu toate consecintele prevăzute de lege.

(5) Sustinatorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

(6) Un sustinator poate sprijini numai cate un singur candidat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat.

(7) Adeziunile sustinatorilor se dau pe propria raspundere a acestora.

(8) Lista de candidati trebuie să cuprindă numele, prenumele, initiala tatalui, domiciliul, locul și data nasterii, ocupatia și profesia candidatului. Lista trebuie însoțită de declaratia olografa de acceptare a candidaturii, precum și de declaratia de avere, în doua exemplare, completate și semnate de candidat, de o declaratie pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca politie politica.

(9) Declaratia de acceptare cuprinde numele, prenumele, apartenenta politica, profesia și ocupatia candidatului, consimtamantul expres al acestuia de a candida, precum și precizarea ca intruneste condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Articolul 45

(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constitutia României, republicată, pentru a fi alese.

(2) Prefectii și subprefectii care își depun candidatura pentru un mandat de deputat sau de senator sunt suspendati de drept din functie de la data depunerii candidaturii până la comunicarea oficiala a rezultatului alegerilor. Pe această perioadă Guvernul desemneaza un prefect sau, după caz, un subprefect interimar. Prefectii și subprefectii nu pot participa la desfășurarea acțiunilor de campanie electorala. În sensul prezentului alineat, actiunile de campanie electorala sunt cele prevăzute de art. 55 alin. (2).

Articolul 46

(1) Biroul electoral de circumscriptie examineaza respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida și înregistrează candidaturile care indeplinesc aceste condiții. Candidaturile care nu indeplinesc condițiile legale sunt respinse prin hotărâre.

(2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscriptie. Celelalte doua exemplare, certificate de biroul electoral de circumscriptie prin semnatura presedintelui acestuia și prin aplicarea stampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la tribunalul în a cărui raza teritoriala se afla circumscripția electorala pentru care se depune candidatura. Unul dintre exemplarele declarației de avere se păstrează la biroul electoral de circumscriptie, iar celalalt se transmite Senatului sau Camerei Deputatilor, după caz, și se publică pe paginile de Internet ale acestora.

Articolul 47

Termenul prevăzut la art. 47 alin. (3) rămâne doua zile. Termenul prevăzut la art. 47 alin. (4) teza a doua rămâne doua zile.

(1) Până la implinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetatenii, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.

(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la inregistrarea candidaturii, unul dintre exemplarele listei de candidaturi se afișează de biroul electoral de circumscriptie la sediul sau.

(3) Contestațiile privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza de tribunalul în a cărui raza teritoriala se afla circumscripția electorala, în cel mult două zile de la primirea contestației. Hotărârea nu se comunică.

(4) Împotriva hotărârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare, la curtea de apel. Recursul se solutioneaza în termen de doua zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabila.

(5) Contestațiile privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor cuprind numele și prenumele, adresa și calitatea contestatorului, numele și prenumele candidatului, expunerea temeiurilor contestației, data și semnatura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa îl reprezinte.

(6) Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competența, sub sancțiunea nulitatii.

(7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la alin. (3) și (4), birourile electorale de circumscriptie constata, pe bază de proces-verbal, ramanerea definitivă a candidaturilor, afișează, la sediul lor, candidaturile definitive și dispun imprimarea buletinelor de vot.

Capitolul VI — Buletinele de vot, semnele electorale și stampilele necesare votării

Articolul 48

Buletinele de vot se tiparesc și stampilele necesare votării se realizează cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 49

(1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscriptie, ținând seama de numărul listelor de candidati și al candidaților independenti și de spatiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Hartia pentru buletinul de vot trebuie să fie de culoare alba și suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

(3) Pe paginile interioare ale buletinului de vot, începând cu pagina 2, se imprima patrulatere în numar suficient pentru a cuprinde toate listele de candidati, respectiv toți candidatii independenti, în afară de ultima pagina, care rămâne alba, pentru aplicarea stampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numeroteaza.

(4) Buletinele de vot se capseaza.

(5) Patrulaterele se imprima paralel între ele, cate doua coloane pe aceeasi pagina. Patrulaterele se numeroteaza, începând cu primul patrulater al coloanei din stanga, care are numărul de ordine 1, și continuand cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care are numărul de ordine 2, numerotarea continuand până la ultimul patrulater.

(6) În unghiul din partea stanga sus a fiecarui patrulater se imprima denumirea completa, corespunzătoare celei stabilite prin hotărârea de înregistrare a partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau a organizației cetatenilor aparținând minoritatilor naționale care participa la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprima semnul electoral.

(7) În patrulaterele fiecarui buletin de vot se imprima listele de candidati; candidatii se identifica pe lista prin nume, prenume și, în cazul aliantelor, prin apartenenta politica și se trec în ordinea stabilita de partidul politic, alianta politica sau alianta electorala care a depus lista.

(8) Pentru stabilirea numarului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidati și candidati independenti, se procedeaza astfel:

a) în prima etapa, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea se inscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultata din tragerea la sorti efectuata de președintele Biroului Electoral Central; prima lista extrasa din urna se imprima în patrulaterul cu numărul de ordine 1; a doua lista extrasa din urna se imprima în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continua până la epuizarea tuturor listelor;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea, precum și de organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale legal constituite se imprima în urmatoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultata din tragerea la sorti efectuata de președintele biroului electoral de circumscriptie.

(9) Ordinea stabilita potrivit alin. (8) lit. a) este valabila pentru toate circumscriptiile electorale și se comunică de către Biroul Electoral Central birourilor electorale de circumscriptie în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorti.

(10) Tragerea la sorti prevăzută la alin. (8) se face în prezenta reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care depun liste de candidati.

(11) Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului de vot, în ordinea înregistrării candidaturilor la circumscriptiile electorale.

Articolul 50

Termenul prevăzut la art. 50 alin. (1) rămâne 3 zile. Termenul prevăzut la art. 50 alin. (6) teza întâi rămâne doua zile.

(1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala ori candidat independent și se comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebeasca clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt incadrate. Partidele și alianțele politice pot folosi, ca semn electoral, semnul permanent declarat la înscrierea la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internationale, acestea putand utiliza semnul organizației respective ca atare sau intr-o combinație specifică.

(4) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, aliante politice, aliante electorale ori de candidati independenti decat cu consimtamantul scris al celor cărora le-au apartinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianta initiala.

(5) În cazul în care acelasi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale ori de candidati independenti, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorti, efectuata de președintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(6) Contestațiile privind inregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (5) și se solutioneaza de către Înaltă Curte de Casatie și Justiție în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea nu se comunică părților. Hotărârea este definitivă și irevocabila și se comunică de îndată Biroului Electoral Central.

(7) Biroul Electoral Central asigura aducerea la cunoștința publică a semnelor electorale, prin publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după ramanerea definitivă și irevocabila a hotărârii judecătorești, precum și comunicarea acestora către birourile electorale de circumscriptie în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot.

Articolul 51

Alianta politica sau alianta electorala care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pastra numai dacă nu și-a schimbat componenta initiala. Denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta alianta.

Articolul 52

Termenul prevăzut la art. 52 alin. (2) teza a doua rămâne 5 zile.

(1) Pentru întreaga circumscriptie electorala buletinele de vot se imprima cu litere de aceeasi marime și aceleasi caractere și cu aceeasi cerneala, în atatea exemplare cati alegatori sunt în circumscriptie, cu un supliment de 10%.

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie, prin grija prefectilor. Prefectii raspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor.

(3) Prin grija prefectilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscriptie electorala, trebuie prezentat membrilor biroului electoral de circumscriptie. La prezentarea buletinului de vot sunt invitati și delegați ai partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care nu au reprezentanti în biroul electoral. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemneaza într-un proces-verbal care se semneaza de toate persoanele prezente. Eventualele obiectii se formuleaza pe loc. Obiectiile ulterioare nu se iau în considerare. Membrii birourilor electorale și delegații împuterniciți au dreptul să solicite prefectului retiparirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice sau a aliantelor electorale este incorect imprimata sau nu este vizibila.

Articolul 53

(1) Buletinele de vot se preiau de către prefect, împreună cu președintele biroului electoral de circumscriptie, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, incuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai tarziu în preziua alegerilor. În municipiul București președintele biroului electoral de circumscriptie distribuie, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor, buletinele de vot presedintilor oficiilor electorale, care le predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare în ziua premergatoare datei alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate de cate 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.

(2) Cate doua exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscriptie, se afișează în preziua alegerilor la sediul judecatoriilor, precum și la sediul fiecarei sectii de votare.

Articolul 54

La cererea scrisa a partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale sau a candidaților independenti care participa la alegeri, biroul electoral de circumscriptie elibereaza, pentru fiecare, cate doua buletine de vot, vizate și anulate.

Capitolul VII — Campania electorala

Articolul 55

Termenul prevăzut la art. 55 alin. (1) rămâne 30 de zile.

(1) Campania electorala începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se incheie în ziua de sambata care preceda data alegerilor, la ora 7,00.

(2) În campania electorala candidatii, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, precum și cetatenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, marsuri, precum și prin intermediul presei scrise și audiovizuale. Organizarea mitingurilor, adunarilor și marsurilor se poate face numai cu autorizarile prevăzute de lege.

(3) Mijloacele folosite în campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comerciala prin intermediul presei scrise și audiovizuale în scop de propaganda electorala.

(5) Este interzisa organizarea acțiunilor de campanie electorala de natura celor prevăzute la alin. (2) în unitatile militare și de invatamant.

(6) În timpul campaniei electorale se asigura candidaților, în mod nediscriminatoriu, spatii corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii. Spatiile pot fi amplasate la sediul primariei, în case de cultura, camine culturale și cinematografe și se asigura pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere. Se pot folosi pentru intalnirile cu alegatorii spatii din scoli și universitati, în afara programului de invatamant.

Articolul 56

(1) Campania electorala prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să serveasca urmatoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să își poata exercita dreptul la vot în cunoștința de cauza;

b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale și candidaților de a se face cunoscuti și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor, de a-și exercită drepturile și responsabilitatile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici și privati sunt obligati să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, precum și pentru candidatii independenti.

Articolul 57

(1) În timpul campaniei electorale informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu continut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în urmatoarele tipuri de emisiuni:

a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop durata programata a emisiunii informative poate fi marita cu cel mult 15 minute;

b) emisiuni electorale - în care candidatii își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorala;

c) dezbateri electorale - în care candidatii, jurnalistii, analistii și alti invitati pun în discutie programele electorale și temele de interes public.

(2) Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). Accesul reprezentantilor și candidaților partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și al candidaților independenti la aceste tipuri de emisiuni este gratuit.

(3) În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pot fi difuzate spoturi electorale de maximum 30 de secunde, care indeamna electoratul sa voteze un candidat sau o lista de candidati.

(4) În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) poate fi difuzat numai o singură dată cate un spot electoral pentru fiecare candidat sau reprezentant al partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau pentru candidatul independent prezent în emisiune, cu respectarea art. 56 alin. (1) lit. a) și b). Dacă un partid politic, alianta politica sau alianta electorala are mai mulți candidati sau reprezentanti în emisiunea respectiva, se poate difuza o singură dată un singur spot pentru partidul sau alianta respectiva.

(5) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorala.

Articolul 58

Termenul prevăzut la art. 58 alin. (2) rămâne 3 zile. Termenul prevăzut la art. 58 alin. (3) teza întâi rămâne 10 zile.

(1) În cadrul campaniei electorale accesul partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, precum și al candidaților independenti la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat și gratuit în condițiile prevăzute de lege.

(2) În termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința a datei alegerilor, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale sunt obligate să solicite conducerii serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.

(3) Repartizarea timpilor de antena se stabileste de o comisie parlamentara speciala, constituita cu cel puțin 10 zile înainte de data începerii campaniei electorale. Comisia funcționează până la incheierea campaniei electorale.

(4) Din comisia speciala prevăzută la alin. (3) fac parte în mod obligatoriu reprezentanti ai partidelor politice parlamentare sau ai aliantelor politice ori ai aliantelor electorale ale acestora, un reprezentant al grupului parlamentar al minoritatilor naționale, președintele Consiliului Național al Audiovizualului, președintele Societatii Române de Radiodifuziune și președintele Societatii Române de Televiziune.

(5) Numărul de locuri cuvenit fiecarui partid politic, fiecarei aliante politice sau aliante electorale în comisia prevăzută la alin. (3) se stabileste de birourile permanente ale Camerei Deputatilor și Senatului în sedinta comuna, fiind proportional cu numărul cumulat de deputati și senatori detinut de fiecare partid. După definitivarea componentei comisiei speciale, conducerile partidelor politice parlamentare sau ale aliantelor politice parlamentare vor comunică Societatii Române de Radiodifuziune și Societatii Române de Televiziune numele și prenumele persoanelor desemnate sa faca parte din aceasta.

Articolul 59

Termenul prevăzut la art. 59 alin. (2) rămâne 48 de ore.

(1) Până la ramanerea definitivă a candidaturilor, partidele politice parlamentare, alianțele politice sau alianțele electorale ale acestora, precum și organizațiile reprezentate în Parlament ale cetatenilor aparținând minoritatilor naționale primesc timpi de antena proportional cu ponderea în Parlament.

(2) În termen de 48 de ore de la constituire, comisia parlamentara speciala comunică Societatii Române de Radiodifuziune și Societatii Române de Televiziune proportia timpilor de antena, calculată potrivit alin. (1).

(3) Biroul Electoral Central comunică comisiei parlamentare speciale numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecarui partid politic, fiecarei aliante politice sau aliante electorale în termen de 24 de ore de la transmiterea acestora de către birourile electorale de circumscriptie, conform art. 34 alin. (1) lit. i).

(4) După comunicarea de către Biroul Electoral Central a numarului de liste complete de candidaturi definitive, conform alin. (3), comisia parlamentara speciala calculeaza proportia timpilor de antena ce trebuie acordati de Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și de studiourile teritoriale ale acestora partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale, în functie de numărul de liste complete de candidaturi definitive, cumulate pentru Camera Deputatilor și Senat.

(5) Partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale ale acestora care nu au liste complete de candidaturi definitive în minimum 50% din circumscriptiile electorale nu primesc timpi de antena.

(6) Fac excepție de la prevederile alin. (5) organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, care au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participa în alegeri cu liste de candidati în circumscriptiile electorale din judete arondate acestor servicii.

(7) Candidatii independenti își pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute și o ora, în mod egal, în functie de orarul stabilit de conducerea Societatii Române de Radiodifuziune și Societatii Române de Televiziune și de numărul lor.

Articolul 60

Posturile private de televiziune și de radiodifuziune care au în cadrul grilei de programe emisiuni conform art. 57 alin. (1) repartizeaza timpii de antena partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale dintre acestea, precum și candidaților independenti astfel:

a) 75% din timpii de antena se repartizeaza partidelor politice parlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale ale acestora, proportional cu ponderea în Parlament;

b) 25% din timpii de antena se repartizeaza partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale ale acestora care au depus liste de candidati în circumscripția electorala în care se afla postul privat de televiziune sau de radiodifuziune;

c) candidatii independenti își pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute și o ora, în mod egal, în cadrul procentului de 25%, în functie de orarul stabilit de conducerea postului privat de televiziune sau radiodifuziune, având în vedere numărul lor.

Articolul 61

(1) În perioada campaniei electorale candidatii și reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidatii independenti aflati în competitie au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la cele prin cablu, numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 57, 58 și 59, în fiecare din zilele de luni, marti, miercuri, joi și vineri.

(2) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecarui partid politic, fiecarei aliante politice și aliante electorale, candidaților independenti și ai organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proportiile stabilite de acestia.

(3) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisa combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

(4) În perioada campaniei electorale candidatii și reprezentantii partidelor politice aflate în competitie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privati.

(5) Este interzisa contractarea de timpi de antena, în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participantilor la campania electorala sau cedarea timpilor de antena candidaților, de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

Articolul 62

(1) Radiodifuzorii publici și privati au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redactionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și impartial.

(2) Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corecta a publicului.

(3) Candidatii care dețin functii publice pot aparea în emisiunile informative numai în probleme legate de exercitarea functiei lor.

(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezinta fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.

Articolul 63

(1) Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce priveste libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanta.

(2) În cadrul emisiunilor electorale candidatii au urmatoarele obligații:

a) sa nu puna în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor;

b) sa nu faca afirmatii care pot aduce atingere demnitatii umane sau moralei publice;

c) sa probeze acuzatiile cu incidența penala sau morala aduse unui alt candidat;

d) sa nu incite la ura sau discriminare pe considerente de rasa, religie, naționalitate, sex, orientare sexuala sau etnie.

Articolul 64

Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au urmatoarele obligații:

a) să fie impartiali;

b) să asigure un echilibru necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecarui candidat participant la discutii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;

c) sa formuleze clar intrebarile, fără a fi tendentioase sau partinitoare;

d) să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite;

e) sa intervina atunci când, prin comportamente sau exprimari, invitatii încalcă dispozitiile art. 63 alin. (2); în cazul în care invitatii nu se conformeaza solicitarilor, moderatorul poate decide intreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.

Articolul 65

(1) În cazul prezentarii de sondaje de opinie cu continut electoral, acestea trebuie insotite de urmatoarele informații:

a) denumirea institutiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizata;

c) dimensiunea esantionului și marja maxima de eroare;

d) cine a solicitat și cine a platit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele facute pe strada, în randul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Articolul 66

Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de emisiuni electorale;

b) invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 68 alin. (4);

c) comentarii privind campania electorala.

Articolul 67

În ziua votării este interzisa prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.

Articolul 68

(1) Candidatii și partidele politice ale caror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevarate beneficiaza de drept la replica.

(2) Candidatii și partidele politice ale caror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte beneficiaza de drept la rectificare.

(3) Radiodifuzorii au urmatoarele obligații privind dreptul la replica și rectificare:

a) sa decida acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzata în ultima zi de campanie electorala, decizia trebuie luata în cel mult 12 ore de la primirea solicitarii;

b) sa comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia luata; în cazul neacordarii dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al Audiovizualului;

c) sa difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitarii; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizarii a fost difuzata în ultima zi de campanie electorala, rectificarea sau replica se difuzeaza în preziua votării;

d) sa difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului da castig de cauza solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.

(4) În preziua votării radiodifuzorii trebuie să prevada în program, imediat după emisiunea informativa de seara, un spatiu de emisie pentru difuzarea rectificarilor și a replicilor ca urmare a sesizarilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Articolul 69

(1) Radiodifuzorii trebuie să asigure inregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.

(2) Inregistrarile emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie tinute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficiala a rezultatelor.

Articolul 70

(1) Nerespectarea dispozițiilor art. 57-69 atrage aplicarea sanctiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Faptele se constata și sanctiunile se aplică de către Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizeaza sau poate fi sesizat de către cei interesati.

Articolul 71

(1) Primarii sunt obligati ca, până la începerea campaniei electorale, sa stabileasca locuri speciale pentru afisaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care declara ca depun liste de candidati și al persoanelor care declara ca sunt candidati în alegeri ca independenti.

(2) Primarii trebuie să asigure ca locurile speciale de afisaj să fie situate în piete, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stanjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligati să asigure înlăturarea oricăror afise, inscrisuri și insemne rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisa numai pentru partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidatii independenti care participa la alegeri.

(4) Este interzisa utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încât sa impiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat independent.

(5) Afisajul electoral în alte locuri decat cele stabilite potrivit alin. (1) este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.

(6) Pe un panou electoral instalat în locurile stabilite potrivit alin. (1) fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral, în spatiul care i-a fost destinat.

(7) Un afis electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latura și 300 mm cealalta latura, iar cel prin care se convoaca o reuniune electorala, 400 mm o latura și 250 mm cealalta latura.

(8) Sunt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încât sa evoce drapelul României, al altui stat sau al unei organizații internationale. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internationale, acestea putand utiliza semnul organizației respective ca atare sau intr-o combinație specifică.

(9) Sunt interzise afisele electorale care prin conținutul lor aduc acuzatii cu caracter calomnios la adresa autorităților publice, partidelor politice sau candidaților în alegeri.

(10) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și a afiselor electorale.

Articolul 72

(1) Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, solutionand, prin hotărâre, plangerile ce le sunt adresate cu privire la incalcarea de către candidati, partide politice, aliante politice, aliante electorale sau de către persoanele cărora le este interzis sa participe la acțiuni de campanie electorala a prevederilor legale sau deontologiei electorale, precum și la impiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent de a-și desfășura campania electorala. Prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă biroul electoral de circumscriptie considera, cu ocazia solutionarii plangerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contraventionale ori penale, sesizeaza autoritățile competente.

(3) Împotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie se poate face contestație care se solutioneaza de Biroul Electoral Central, prin hotărâre. Hotărârea Biroului Electoral Central este definitivă.

(4) Solutionarea plangerilor și a contestatiilor se face în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, iar hotărârile se publică în presa și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

Termenul prevăzut la art. 72 alin. (4) rămâne 3 zile.

Capitolul VIII — Desfășurarea votării

Articolul 73

(1) Fiecare secție de votare trebuie să dispună de un numar suficient de cabine, urne și stampile, proportional cu numărul alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente sau cu numărul estimat al alegatorilor care se vor prezenta la sectiile de votare speciale.

(2) Cabinele și urnele trebuie amplasate în aceeasi incapere în care își desfășoară activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia. Cabinele, urnele, stampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se asigura de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii.

(3) Stampilele și celelalte materiale necesare se predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare pe bază de proces-verbal, de către primarii și presedintii birourilor electorale de circumscriptie sau, după caz, ai oficiilor electorale, cu cel puțin o zi înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a stampilelor, președintele secției de votare asigura pastrarea acestora în deplina siguranța.

(4) Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzand felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(5) Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa dispună masurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.

(6) Președintele dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

Articolul 74

(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a formularelor listelor electorale speciale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care inchide și sigileaza urnele, aplicand stampila de control a secției de votare.

(2) Președintele este obligat să asigure aplicarea stampilei de control a secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestora.

Articolul 75

(3¹) La sectiile de votare din strainatate, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participa la alegeri pot desemna cate un delegat cu cetatenie română și cu drept de vot, care să asiste, ca observator, la procesul electoral, pe întreaga durata a acestuia. Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente se suporta de către cei care îi desemneaza pe observatori. " În cazul organizarii alegerilor pentru Camera Deputatilor și Senat după dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89 din Constitutia României, republicată, termenele și orele prevăzute în Legea nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se modifica după cum urmeaza: 30. Termenul de "48 de ore" prevăzut la art. 75 alin. (4) devine "24 de ore". ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 19 iulie 2005 a fost respinsa de LEGEA nr. 292 din 24 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005. Termenul prevăzut la art. 75 alin. (4) rămâne 48 de ore. (5¹) Persoanele desemnate ca observatori interni trebuie să aibă drept de vot și nu pot fi membri ai unui partid politic. Acreditarea se acordă de biroul electoral al circumscriptiei electorale pentru toate sectiile de votare de pe raza teritoriala a circumscriptiei electorale respective, numai la cererea organizațiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (5), însoțită de declaratia scrisa a fiecarui observator de a respecta intocmai condițiile de acreditare. Declaratia se da pe propria raspundere și constituie act public, cu toate consecintele prevăzute de lege. Condițiile acreditarii se trec în actul de acreditare.

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia masurile legale necesare pentru ca operațiunile de votare să se desfășoare în condiții de ordine și de corectitudine.

(2) Puterile lui, în aceasta privinta, se intind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrarile în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piete publice, până la o distanta de 500 de metri.

(3) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidati, de observatori și de delegații acreditati, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decat timpul necesar pentru votare.

(4) Acreditarea delegatilor din partea presei scrise și audiovizuale românești, precum și a observatorilor interni ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apararea valorilor democratiei și a drepturilor omului se face de către birourile electorale de circumscriptie, pe baza solicitarilor nominale adresate în scris cu cel puțin 48 de ore înainte de data votării de către conducerile redactiilor presei scrise și ale radiodifuzorilor, precum și ale organizațiilor neguvernamentale respective.

(5) Au dreptul de a desemna observatori interni organizațiile neguvernamentale prevăzute la alin. (4), înființate legal cu cel puțin 6 luni înainte de data începerii campaniei electorale.

(6) Acreditarea delegatilor din partea presei scrise și audiovizuale straine, precum și a observatorilor din partea unor organisme și institutii europene și internationale se face de către Biroul Electoral Central, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(7) Incalcarea condițiilor de acreditare, precum și a dispozițiilor prezentei legi atrage încetarea acreditarii. Acreditarea poate fi retrasa numai de către biroul electoral de circumscriptie sau, după caz, de Biroul Electoral Central, la solicitarea presedintelui biroului electoral al secției de votare.

(8) Delegații și observatorii acreditati pot asista la operațiunile electorale, inclusiv la numararea voturilor și la intocmirea proceselor-verbale, numai dacă prezinta actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având doar dreptul de a sesiza președintele biroului electoral al secției de votare în cazul constatarii unei neregularitati. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și incalcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sanctiunilor legale, suspendarea acreditarii de către biroul electoral al secției de votare, care a constatat abaterea, iar în ziua votării, indepartarea imediata a persoanei respective din sectia de votare.

(9) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecti, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor.

(10) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte insemne de propaganda electorala.

Articolul 76

Votarea începe la ora 7,00 și se inchide la ora 21,00.

Articolul 77

(1) Alegatorii pot vota la sectia de votare unde își au domiciliul și unde sunt inscrisi în copia de pe lista electorala permanenta, respectiv la sectiile de votare organizate potrivit art. 22 și 23. Alegatorii care voteaza la sectiile organizate potrivit art. 22 și 23 se inscriu în liste electorale speciale, prin grija presedintelui biroului electoral al secției de votare.

(2) Alegatorii care în ziua votării se afla intr-o alta localitate decat aceea în care sunt inscrisi în listele electorale permanente pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de votare, urmand a fi inscrisi în lista electorala speciala, prin grija presedintelui biroului electoral al secției de votare.

(3) În listele speciale sunt trecuti și alegatorii care se prezinta la vot și fac dovada cu actul de identitate ca domiciliaza în zona arondata secției de votare respective, însă au fost omisi din lista electorala permanenta sau din copia existenta la sectia de votare.

(4) Prevederile alin. (2) se aplică și cetatenilor români cu domiciliul în strainatate, care în ziua votării se afla în tara și care voteaza pe baza pasaportului.

Articolul 78

(1) Accesul alegatorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numarului cabinelor. Fiecare alegator trebuie să prezinte cartea de alegator și actul de identitate biroului electoral al secției de votare, care, după verificarea inscrierii în copia de pe lista electorala permanenta sau, după caz, înscrierea în lista electorala speciala prevăzută la art. 77, îi incredinteaza buletinele de vot și stampila cu mențiunea Votat, pe baza semnaturii în lista electorala.

(2) Dacă alegatorul, din motive constatate de către președintele biroului secției de votare, nu poate semna în lista electorala, se face mențiunea în lista, cu confirmarea, pe bază de semnatura, a unui membru al biroului electoral.

(3) Alegatorii voteaza separat în cabine închise, aplicand stampila care poarta mențiunea Votat inauntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidati sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl voteaza.

(4) Stampila cu mențiunea Votat trebuie astfel dimensionata încât să fie mai mica decat patrulaterul.

(5) După ce au votat, alegatorii indoaie buletinele, astfel încât pagina alba, care poarta stampila de control, sa ramana în afara, și le introduc în urna, având grija sa nu se deschidă.

(6) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului acesta se anulează și se da, o singură dată, un nou buletin, facandu-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(8) Stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui sau altui membru al biroului, după care acesta o aplica pe cartea de alegator, în patrulaterul corespunzător numarului de scrutin stabilit de Guvern, în care se menționează și data scrutinului.

(9) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.

Articolul 79

Președintele și loctiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum și persoanele insarcinate cu menținerea ordinii voteaza la sectia la care își desfășoară activitatea. Acestia sunt trecuti de către președintele biroului electoral al secției de votare în lista speciala prevăzută la art. 77 și sunt radiati din copia de pe lista electorala permanenta, existenta la sectia de votare în a carei raza domiciliaza, la solicitarea presedintelui biroului electoral al secției de votare la care își desfășoară activitatea.

Articolul 80

(1) Candidatii și alegatorii au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezinta la vot. În acest caz, identitatea se stabileste de către presedinte prin orice mijloace legale.

(2) În cazul în care contestația este intemeiata, președintele îl opreste de la votare pe alegatorul contestat, consemneaza faptul într-un proces-verbal și sesizeaza aceasta situație organelor de politie.

Articolul 81

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, cu aprobarea presedintelui biroului electoral de circumscriptie.

(2) Suspendarea nu poate depăși o ora și trebuie anunțată prin afisare la usa localului de vot cu cel puțin o ora înainte. Durata totala a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.

(3) În timpul suspendarii, urnele, stampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral rămân sub paza permanenta. Pe durata suspendarii votării, urnele și stampilele cu mențiunea Votat se sigileaza.

(4) Membrii biroului nu pot fi obligati sa părăsească în acelasi timp biroul. Persoanele care, în baza art. 75 alin. (3), asista la votare pot rămâne pe durata suspendarii, la cererea lor, în sala de votare.

Articolul 82

(1) Prezenta oricarei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteaza, este interzisa.

(2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de vot un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul observatorilor, membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

Articolul 83

(1) Pentru alegatorii netransportabili, din cauza de boala sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisa personal de acestia sau de conducatorul institutiei sanitare ori de ocrotire sociala în care cei în cauza sunt internati și în care nu se organizeaza sectii de votare speciale, ca o echipa formata din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urna speciala și cu materialul necesar votării - stampila cu mențiunea Votat și buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul în cauza, pentru a se efectua votarea. În cadrul unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala. Urna speciala poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna speciala poate fi solicitata numai de la sectia de votare în a carei raza se afla domiciliul solicitantului sau sediul institutiei de ocrotire sociala.

(2) Persoanele care voteaza potrivit alin. (1) sunt inscrise în lista electorala speciala de către membrii biroului electoral al secției de votare, care se deplaseaza cu urna speciala.

Articolul 84

La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declara votarea incheiata și dispune închiderea secției de votare. Persoanelor existente la orele 21.00 în localul secției de votare li se permite să-și exercite dreptul de vot.

Capitolul IX — Stabilirea rezultatelor obtinute în alegeri
Secțiunea 1 — Constatarea rezultatelor votării la sectiile de votare

Articolul 85

(1) După incheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare efectueaza, în prezenta membrilor biroului și, după caz, a candidaților și a persoanelor acreditate sa asiste la votare, inventarierea stampilelor cu mențiunea Votat, precum și numararea și anularea buletinelor de vot neintrebuintate, verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după incheierea acestor operațiuni, deschiderea urnelor. La numararea voturilor și consemnarea rezultatelor pot asista, ca delegați, reprezentanti ai tuturor partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care au participat la alegeri, dar care nu au reprezentanti în biroul electoral al secției de votare și sunt mandatați în acest sens de conducerile organizațiilor judetene ale acestora. Cu privire la operațiunile prevăzute de prezentul alineat se incheie un proces-verbal.

(2) După inventariere, stampilele cu mențiunea Votat se păstrează sub sigiliu. În cazul în care exista pachete cu buletine de vot intacte, mențiunea "anulat" se aplică o singură dată pe pachetul respectiv.

(3) La deschiderea fiecarui buletin președintele citește cu voce tare lista de candidati care a fost votata sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent votat și arata buletinul de vot celor prezenți. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, aliante politice și aliante electorale, precum și pe candidati independenti, se numara și se leagă separat.

(4) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicata stampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decat cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicata stampila Votat sau la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, desi stampila aplicata a depasit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidenta.

(5) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(6) Rezultatul votării pentru Camera Deputatilor și pentru Senat se consemneaza în cate un tabel separat. Tabelele se intocmesc de cate un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de presedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidati, acestia au dreptul sa intocmeasca și ei un tabel pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului.

(7) În tabelele prevăzute la alin. (6) se inscriu voturile nule, listele de candidati sau prenumele și numele candidaților independenti și voturile valabil exprimate pentru fiecare.

Articolul 86

- numărul total al alegatorilor inscrisi în copia de pe lista electorala permanenta; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale; - numărul total al alegatorilor inscrisi în copia de pe lista electorala permanenta; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale;

(1) După deschiderea urnelor și numararea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare incheie, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, cate un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegatorilor inscrisi în copia de pe lista electorala permanenta și în listele electorale speciale, din care:

b) numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale existente la sectia de votare, care s-au prezentat la urne, din care:

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor formulate și a modului de solutionare a acestora, precum și a contestatiilor inaintate biroului electoral de circumscriptie;

g) starea sigiliilor de pe urne, la incheierea votării;

h) numărul buletinelor de vot primite;

i) numărul buletinelor de vot neintrebuintate și anulate.

(2) Procesele-verbale se semneaza de presedinte, de loctiitorul acestuia și de membrii biroului electoral al secției de votare și poarta stampila de control. Semnarea se face în dreptul numelui și prenumelui și, după caz, a apartenentei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului pe care îl reprezinta.

(3) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu are influența asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au impiedicat semnarea.

(4) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se elibereaza, la cerere, de către președintele biroului electoral, o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulata în scris, înainte de intocmirea procesului-verbal.

Articolul 87

(1) În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare a voturilor și de încheiere a procesului-verbal se pot face intampinari scrise cu privire la aceste operațiuni.

(2) Biroul electoral al secției de votare hotaraste, de îndată, asupra intampinarilor formulate.

(3) Împotriva solutiei date cu ocazia rezolvarii intampinarii se pot formula contestatii în scris. Contestațiile se prezinta presedintelui biroului electoral al secției de votare, care elibereaza depunatorului o dovadă de primire. Contestațiile se inainteaza biroului electoral de circumscriptie.

Articolul 88

(1) Pentru Camera Deputatilor și pentru Senat se întocmește cate un dosar care cuprinde procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și pe cele contestate. Dosarele, sigilate și stampilate, se inainteaza biroului electoral de circumscriptie sau, după caz, oficiului electoral de către președintele biroului electoral al secției de votare. Președintele este insotit de cel puțin doi membri ai biroului, stabiliti prin tragere la sorti, și de paza militara. Inaintarea dosarelor se face în termen de cel mult 24 de ore de la închiderea secției de votare. Dosarele se predau pe bază de proces-verbal.

(2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscriptie trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui raza teritoriala se afla circumscripția electorala; partidele și formatiunile politice, precum și candidatii independenti pot obtine copii legalizate de pe acest exemplar.

Articolul 89

După primirea proceselor-verbale cuprinzand rezultatul numararii voturilor în sectii, oficiul electoral al sectorului incheie, conform art. 86, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, cate un proces-verbal cuprinzand totalul voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala și candidat independent, pe care îl inainteaza în termen de 24 de ore Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului București, împreună cu dosarele primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

Secțiunea a 2-a — Stabilirea rezultatelor votării la circumscriptiile electorale

Articolul 90

(1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 88, respectiv a proceselor-verbale și dosarelor prevăzute la art. 89, biroul electoral de circumscriptie incheie, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, cate un proces-verbal cuprinzand totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala și candidat independent, pe care îl inainteaza în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) După primirea proceselor-verbale incheiate de către birourile electorale ale circumscriptiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care indeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara, calculat după cum urmeaza:

a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, pentru toate partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale;

b) în cazul aliantelor politice și aliantelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adauga, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara și, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, cate un singur procent din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

(3) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatarii cu privire la partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care intrunesc și care nu intrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscriptie procedeaza la atribuirea, potrivit art. 91, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.

(4) La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa asiste candidatii și persoanele acreditate.

Articolul 91

Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscriptie se inmulteste cu numărul de mandate cuvenite partidului, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii și separat descrescator în cadrul fiecarei circumscriptii. Pentru fiecare circumscriptie se iau în calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în limita mandatelor ce au ramas de repartizat în circumscripția respectiva. Ultimul numar din aceasta operațiune reprezinta repartitorul acelei circumscriptii. În continuare, se procedeaza la repartizarea mandatelor pe circumscriptii în ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum și a circumscriptiilor din lista ordonata pe tara, astfel: primul numar din lista ordonata pe tara se imparte la repartitorul circumscriptiei de la care provine, rezultand numărul de mandate ce-i revin în circumscripția respectiva. În continuare, se procedeaza identic cu numerele urmatoare din lista ordonata pe tara. În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electorala, operațiunea se continua fără acestea. Dacă numărul din lista ordonata pe tara este mai mic decat repartitorul de circumscriptie, se acordă un mandat;

(1) Atribuirea de mandate se face avandu-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au intrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, precum și candidatii independenti.

(2) Repartizarea și atribuirea mandatelor de deputat și de senator se fac în doua etape: la nivelul fiecarei circumscriptii electorale și la nivel de tara.

(3) La nivelul circumscriptiei electorale, biroul electoral stabileste, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei, prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale ce intrunesc condiția prevăzută la alin. (1) și pentru candidatii independenti la numărul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeaza să fie aleși în acea circumscriptie; fiecarei liste i se repartizeaza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al circumscriptiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea lista; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscriptie în ordinea inscrierii candidaților pe lista; pentru candidatii independenti se atribuie fiecaruia cate un mandat, dacă a obținut un numar de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputati sau pentru senatori, după caz. Voturile rămase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale ce intrunesc condiția prevăzută la alin. (1), precum și mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscriptie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(4) Biroul Electoral Central insumeaza, pe întreaga tara, separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, voturile neutilizate și pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscriptie din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care intruneste condiția prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, alianta politica și alianta electorala se imparte la 1, 2, 3, 4 etc., facandu-se atatea operații de impartire cate mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiilor electorale; caturile rezultate din impartire, indiferent de lista din care provin, se clasifica în ordine descrescatoare, până la concurenta numarului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste caturi constituie coeficientul electoral pe tara, pentru deputati și, separat, pentru senatori; fiecarui partid politic, alianta politica sau alianta electorala i se repartizeaza atatea mandate de deputati sau, după caz, de senatori de cate ori coeficientul electoral pe tara se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva, rezultat din insumarea pe tara a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral de circumscriptie.

(5) Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmeaza:

a) pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (4), se imparte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral de circumscriptie, din fiecare circumscriptie electorala, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianta politica sau alianta electorala avut în vedere la repartizarea mandatelor pe tara.

b) în cazul în care nu este posibila acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor de la lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripția electorala în care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala are cel mai mare numar de candidati sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă și astfel au ramas mandate neindividualizate pe circumscriptii, circumscripția electorala în care partidul, formatiunea politica sau alianta respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;

c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) și b) au mai ramas mandate nedesfasurate pe circumscriptii, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la incheierea operațiunilor anterioare.

(6) Mandatele desfășurate pe listele de candidati, potrivit alin. (5), se atribuie candidaților de biroul electoral de circumscriptie, în ordinea inscrierii acestora pe lista.

(7) Biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii deputatilor și senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la incheierea fiecarei operațiuni de atribuire.

(8) În cazul în care organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale opteaza pentru depunerea aceleiasi liste de candidati în mai multe circumscriptii electorale, conform art. 5 alin. (10), mandatul de deputat atribuit în baza art. 4 alin. (12) revine, în ordinea inscrierii, candidaților aflati pe lista care a insumat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(9) Mandatul prevăzut la alin. (8) este atribuit circumscriptiei electorale în care lista de candidati depusa în baza art. 5 alin. (10) a castigat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(10) Candidatii inscrisi în liste, care nu au fost aleși, sunt declarati supleanti ai listelor respective. În caz de vacanta a mandatelor de deputati sau de senatori aleși pe liste de candidati, supleantii ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt inscrisi în liste, dacă până la data validarii, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formatiunile politice pe listele cărora au candidat supleantii confirma în scris ca apartin acestora.

Articolul 92

- numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale; - numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale; Termenul prevăzut la art. 92 alin. (3) rămâne 48 de ore.

(1) Biroul electoral de circumscriptie incheie, separat, cate un proces-verbal pentru Camera Deputatilor și pentru Senat privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.

(2) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale, din care:

b) numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) numărul buletinelor de vot primite de sectiile de votare;

g) numărul buletinelor de vot neintrebuintate și anulate;

h) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 91, prenumele și numele candidaților aleși, precum și, după caz, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala care i-a propus;

i) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiei electorale, precum și voturile valabil exprimate ce urmeaza a fi insumate, potrivit art. 91, pe întreaga tara;

j) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestatiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscriptie.

(3) Procesul-verbal, împreună cu intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare și de la oficiile electorale, după caz, formand un dosar, incheiat, sigilat, stampilat și semnat de membrii biroului electoral, se inainteaza, cu paza militara, la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicarii Biroului Electoral Central referitoare la desfășurarea, pe circumscriptii electorale, a mandatelor repartizate centralizat pe tara.

(4) Buletinele de vot nule trebuie pastrate în deplina siguranța, ambalate, sigilate și etichetate, pe fiecare secție de votare, la birourile electorale de circumscriptie, până la validarea rezultatelor alegerilor.

Articolul 93

- numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale; - numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente; - numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale speciale;

(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile și contestațiile depuse, după care incheie cate un proces-verbal separat pentru Camera Deputatilor și pentru Senat, cuprinzand, pe întreaga tara:

a) numărul total al alegatorilor inscrisi în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale, din care:

b) numărul total al alegatorilor inscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) numărul buletinelor de vot primite de sectiile de votare;

g) numărul buletinelor de vot neintrebuintate și anulate;

h) constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscriptie a prevederilor art. 91 alin. (3);

i) repartizarea pe tara a mandatelor potrivit art. 91 alin. (4) și desfășurarea acestora pe circumscriptii electorale potrivit alin. (5) al aceluiasi articol;

j) organizațiile cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, care, desi au participat la alegeri, nu au obținut nici un mandat de deputat sau de senator; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecareia dintre aceste organizații și constatarea organizațiilor cărora li se cuvine cate un mandat de deputat potrivit art. 4; numele și prenumele primului candidat de pe lista organizației indreptatite la un mandat de deputat, care a intrunit cel mai mare numar de voturi; în cazul în care listele organizației au obținut un numar egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorti;

k) modul de solutionare a contestatiilor și intampinarilor primite.

(2) Procesele-verbale se semneaza de către presedinte, de loctiitorul acestuia și de ceilalti membri ai Biroului Electoral Central, în prezenta cărora au fost intocmite, și se inainteaza Camerei Deputatilor și Senatului, în vederea validarii alegerilor, împreună cu dosarele intocmite de birourile electorale de circumscriptie. Lipsa semnaturii unor membri ai birourilor nu are influența asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au impiedicat semnarea.

(3) Programul utilizat pentru repartizarea centralizata a mandatelor și desfășurarea acestora pe circumscriptii electorale se aproba de Biroul Electoral Central și constituie anexa la procesul-verbal ce se inainteaza pentru validarea mandatelor.

Articolul 94

Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presa și în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constitutia României, republicată.

Capitolul X — Alegerile partiale

Articolul 95

(1) În cazul anularii alegerilor intr-o circumscriptie electorala, potrivit art. 32 alin. (1) lit. h), precum și în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se organizeaza alegeri partiale.

(2) Nu se organizeaza alegeri dacă vacanta unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirarii mandatului Camerei Deputatilor și Senatului, prevăzut de art. 63 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

Articolul 96

(1) Dacă alegerile partiale au loc ca urmare a anularii alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, acestea se organizeaza și se desfășoară pe baza acelorasi copii de pe listele electorale permanente, a acelorasi candidaturi, de către aceleasi birouri electorale și, după caz, oficii electorale și la aceleasi sectii de votare, în a 3-a duminica după anularea alegerilor initiale.

(2) Candidatii vinovati de frauda nu mai pot participa la noul scrutin.

(3) Alegerile partiale organizate în caz de vacanta a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condițiile aplicarii corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către președintele Camerei Deputatilor sau, după caz, de către președintele Senatului, cu privire la intrunirea condițiilor prevăzute la art. 95.

(4) În cazul în care alegerile partiale prevăzute la alin. (3) se organizeaza intr-o singura circumscriptie electorala, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmand a fi indeplinite de biroul electoral de circumscriptie.

(5) La alegerile partiale participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localitatilor din cadrul circumscriptiei electorale unde se organizeaza alegerile.

Capitolul XI — Contraventii și infractiuni

Articolul 97

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) înscrierea, cu buna-stiinta, a unui alegator în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinatori cu incalcarea dispozițiilor art. 44 alin. (3)-(7);

b) incalcarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 alin. (2);

c) incalcarea dispozițiilor referitoare la afisarea listelor de candidati și a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

d) pastrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzatoare;

e) neefectuarea la termen a comunicarilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;

f) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

g) necomunicarea către judecatorii a modificarilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primarie;

h) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisa a celui interesat, a cartii de alegator;

i) neluarea de către organizatori a masurilor necesare desfășurării normale a adunarilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de bauturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afisate sau a oricăror alte afise ori anunturi de propaganda electorala tiparite;

k) afisarea mijloacelor de propaganda electorala în alte locuri decat cele permise sau cu incalcarea prevederilor prezentei legi;

l) acceptarea de către un cetatean a inscrierii sale pe mai multe liste de candidati, precum și acceptarea de a candida atât pe o lista, cat și ca independent;

m) neaducerea la cunoștința publică de către membrii birourilor electorale de circumscriptie a propunerilor de candidaturi;

n) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaților sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;

o) refuzul de a se conforma dispozițiilor presedintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în imprejurimi;

p) refuzul nejustificat de a-l inscrie pe alegator în lista speciala sau de a-i inmana buletinul de vot și stampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorala, inmanarea buletinului de vot unui alegator care nu prezinta cartea de alegator și actul de identitate ori care refuza să semneze pentru primirea acestora în lista electorala în care este inscris;

q) intocmirea de către birourile electorale ale sectiilor de votare a proceselor-verbale cu incalcarea dispozițiilor prezentei legi;

r) continuarea propagandei electorale după incheierea campaniei electorale, precum și sfatuirea, în ziua votării, a alegatorilor, la sediul sectiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 75 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, o anumita alianta politica, alianta electorala sau un candidat independent;

s) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor sectiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte insemne de propaganda electorala;

s) absenta nejustificata a presedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliti potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;

t) refuzul presedintelui biroului electoral sau al loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificata de pe procesul-verbal persoanelor indreptatite potrivit prevederilor prezentei legi;

t) neaplicarea pe cartea de alegator sau, după caz, pe actul de identitate a stampilei cu mențiunea Votat, precum și retinerea cartii de alegator, fără motive intemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare; retinerea unei cărți de alegator de către o persoană neautorizata, precum și încredințarea de către titular a cartii de alegator unei alte persoane;

u) neaplicarea, de către birourile electorale ale sectiilor de votare, de către autoritățile și instituțiile publice la care se referă, a hotărârilor birourilor electorale de circumscriptie;

v) neaplicarea, de către birourile electorale de circumscriptie și de sectiile de votare, precum și de către autoritățile și instituțiile publice la care se referă, a hotărârilor adoptate de Biroul Electoral Central.

Articolul 98

Contraventiile prevăzute la art. 97 lit. j), k) și n) se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. d), e), f) și g), cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele prevăzute la lit. l), m), q), r), s), s), t) și t), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a), b), c), h), i), o) și p), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei și cele prevăzute la lit. u) și v), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Articolul 99

(1) Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 97 și aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 98 se fac de către:

a) politisti, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. i), j), k), n), o), p), r) și t);

b) primari și imputernicitii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. f) și j);

c) președintele biroului electoral de circumscriptie, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), b), l), j), q), r), s), s) și u);

d) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. c), l) și v);

e) președintele biroului electoral, în cazul savarsirii contraventiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul savarsirii contraventiilor de către presedintii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către loctiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. r), s), s), t) și t);

f) imputernicitii presedintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), d), e), f), g), h) și r).

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicarii acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 98, agentul constatator facand mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contraventiilor prevăzute la art. 97 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.

Articolul 100

(1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Înscrierea, cu stiinta, în copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu sunt inscrise în lista electorala permanenta constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Tentativa la infractiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepseste.

Articolul 101

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 102

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegator, în acelasi scop, constituie infractiuni și se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost savarsita de un observator intern, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Tentativa se pedepseste.

(4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu insemnele partidului respectiv.

Articolul 103

(1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 104

(1) Utilizarea unei cărți de alegator nule sau a unei cărți de alegator false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine decat cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infractiuni și se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 105

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni și se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 106

(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilita pentru închiderea votării, precum și transportarea urnei speciale în alte condiții decat cele prevăzute la art. 83 constituie infractiuni și se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 107

(1) Încredințarea urnei speciale altor persoane decat membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea de către o persoană a urnei speciale fără a face parte din biroul electoral al secției de votare constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 108

(1) Introducerea în uz și folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza inregistrarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare, totalizeaza cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, constituie infractiuni și se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sancționează introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational național.

(3) Tentativa la infractiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepseste.

Articolul 109

Pentru infractiunile prevăzute în prezenta lege, actiunea penala se pune în miscare din oficiu.

Articolul 110

Bunurile destinate sau folosite la savarsirea contraventiilor prevăzute la art. 97 lit. l) și s) sau a infracțiunilor prevăzute la art. 102 și 104 ori rezultate din comiterea acestora se confisca.

Capitolul XII — Dispozitii tranzitorii și finale

Articolul 111

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.

(2) Sediul și dotarea Biroului Electoral Central se asigura de Guvern, ale birourilor electorale de circumscriptie, de către prefecti și de presedintii consiliilor judetene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum și ale birourilor electorale ale sectiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii.

(3) Actele intocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Articolul 112

(1) Guvernul asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Autoritatea Electorala Permanenta, personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cat funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se considera detasati și primesc o indemnizatie stabilita prin hotărâre a Guvernului. Presedintii birourilor electorale, loctiitorii acestora și membrii primesc indemnizatia de la data incheierii proceselor-verbale de investire, prevăzute la art. 43.

Articolul 113

(1) Judecarea de către instante a intampinarilor, contestatiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronuntate de instantele judecătorești potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.

Articolul 114

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculeaza din ziua când incep să curgă, care este luata în calcul, până inclusiv în ziua când se implinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucratoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instantele judecătorești trebuie să asigure permanenta activității în vederea exercitarii de către cetățeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instantele de judecată asigura permanenta activității.

Articolul 115

(1) Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participa la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numarului total al alegatorilor.

(2) Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventiva se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 83 privind urna speciala, cererea urmand a fi scrisa personal de către solicitant. Cererea poate fi adresata numai secției de votare în a carei raza teritoriala se afla locul de detinere.

Articolul 116

(1) Prefectii verifica corecta indeplinire de către primari a obligațiilor ce le revin potrivit prezentei legi și, în cazul constatarii unor fraude sau încălcări ale unor prevederi legale, sesizeaza organele în drept.

(2) În cazul în care prefectii constata ca un alegator nu a fost inscris în listele electorale sau nu a fost radiat, potrivit legii, ori ca birourile electorale de circumscriptie, oficiile electorale ori birourile electorale ale sectiilor de votare nu s-au constituit legal, formuleaza intampinari și contestatii, care se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 117

(1) Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, de serviciu, consular sau simplu, iar în cazul militarilor în termen și al elevilor din scolile militare, carnetul de serviciu militar.

(2) Pasaportul simplu poate fi folosit pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetatenii români aflati în strainatate sau de cetatenii români domiciliati în strainatate. Cetatenii români cu domiciliul în România care voteaza în strainatate, precum și cei cu domiciliul în strainatate care voteaza în România, în baza pasaportului simplu, completeaza o declaratie pe propria răspundere că nu și-au exercitat sau nu își exercită dreptul la vot în aceeasi zi pe baza altui act de identitate, astfel cum este definit acesta la alin. (1), sau pe baza cartii de alegator.

Articolul 118

(1) Procesele-verbale predate la Biroul Electoral Central, registrele acestuia, precum și toate documentele și materialele de la Biroul Electoral Central, rezultate în urma procesului electoral pentru alegerea Camerei Deputatilor și a Senatului, se păstrează, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în arhiva Inaltei Curti de Casatie și Justiție, separat de celelalte documente ale instanței.

(2) Buletinele de vot intrebuintate sau neintrebuintate, precum și cele nule, procesele-verbale și stampilele necesare votării, primite de instantele judecătorești de la birourile electorale de circumscriptie sau de la birourile electorale ale sectiilor de votare, sunt pastrate în arhiva, separat de celelalte documente ale instanței, timp de 3 luni de la data publicarii rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) După implinirea termenului prevăzut la alin. (2), instantele, cu sprijinul prefectilor, predau, în vederea topirii, agentilor economici specializati buletinele de vot și celelalte materiale utilizate în procesul votării.

Articolul 119

În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileste modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al listei sustinatorilor, al listei membrilor organizațiilor cetatenilor aparținând minoritatilor naționale, precum și al stampilei birourilor electorale de circumscriptie și a Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileste, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii deputatilor și senatorilor. iar termenul de "20 de zile" prevăzut la art. 119 teza a doua devine "10 zile". ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 19 iulie 2005 a fost respinsa de LEGEA nr. 292 din 24 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005. Termenul prevăzut la art. 119 teza întâi rămâne 5 zile, iar termenul prevăzut la art. 119 teza a doua rămâne 20 de zile.

Articolul 120

(1) Alegerile din anul 2004 pentru Camera Deputatilor și Senat, precum și pentru functia de Presedinte al României au loc la data de 28 noiembrie 2004.

(2) Campania electorala pentru alegerile prevăzute la alin. (1) începe la data de 28 octombrie 2004 și se incheie pe data de 27 noiembrie 2004, ora 7,00.

(3) Prevederile prezentului articol intră în vigoare la data de 11 octombrie 2004, data de la care incep să curgă termenele care, potrivit prevederilor prezentei legi, se calculeaza de la stabilirea datei alegerilor.

Articolul 121

(1) La alegerile din anul 2004, dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 117, pe care se aplică stampila cu mențiunea Votat și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant care cuprinde mențiunea Votat și data scrutinului. Neaplicarea stampilei cu mențiunea Votat sau, după caz, a timbrului autocolant pe actul de identitate constituie contraventie și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei. Constatarea contraventiei și aplicarea amenzii se fac potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. a) și e).

(2) Cartile de alegator eliberate până la data alegerilor parlamentare din anul 2004 nu se utilizeaza pentru aceste alegeri.

(3) Prevederile prezentei legi referitoare la utilizarea cartilor de alegator se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2008.

(4) Ministerul Administrației și Internelor este obligat sa intocmeasca și sa elibereze tuturor cetatenilor cu drept de vot cartile de alegator, până la data de 31 decembrie 2006.

Articolul 122

Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare.