LexistoriaDreptul la drept.

Prestații de asigurări sociale

Azi

Legea 39/2020 · 45 articole

Secțiunea 1 — Pensii

Articolul 10

În sistemul propriu, asigurații au dreptul la următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia de invaliditate;

d) pensia de urmaș.

Articolul 11

(1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și perioada minimă de contribuție în sistemul propriu.

(2) Vârsta standard de pensionare, la care se poate solicita pensie pentru limită de vârstă, este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

(3) Perioada minimă de contribuție în sistemul propriu, necesară pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, este de 10 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(4) Perioada completă de contribuție, utilizată la determinarea punctajului mediu acumulat, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Articolul 12

(1) Asigurații care au realizat o perioadă de contribuție de cel puțin 25 de ani în sistemul propriu au dreptul la pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

(2) La stabilirea perioadei de contribuție pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele asimilate prevăzute de prezenta lege.

Articolul 13

(1) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea procentuală a acestuia în raport cu perioada de contribuție realizată și cu numărul de luni de anticipare.

(2) Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează conform prevederilor art. 29 .

(3) Diminuarea prevăzută la alin. (1) se determină prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu procentele prevăzute în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Perioada de contribuție realizată Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) De la 25 de ani până la 30 de ani 0,50 De la 30 de ani până la 35 de ani 0,40 Peste 35 de ani, inclusiv 0,30

(4) Prin sintagma luni de anticipare se înțelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate și data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, exprimată în număr de luni calendaristice întregi.

Articolul 14

(1) Pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 13 alin. (3) .

(2) Pensia pentru limită de vârstă, stabilită conform prevederilor alin. (1) , se acordă începând cu data îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare.

Articolul 15

(1) Asigurații care și-au pierdut total capacitatea de muncă și sunt încadrați în gradul I sau II de invaliditate au dreptul la pensie de invaliditate dacă la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă sunt notari publici.

(2) Asigurații care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de prezenta lege nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

Articolul 16

(1) Pierderea capacității de muncă se dovedește prin decizie medicală asupra capacității de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea înscrierii la pensie de invaliditate din sistemul public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare în acest sistem.

(2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă se efectuează conform reglementărilor legale în vigoare în sistemul public de pensii, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.

(3) Deciziile medicale de încadrare în grad de invaliditate pot fi supuse controlului Casei de pensii, prin control medical de specialitate efectuat de medici specialiști din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, pe bază de protocol de colaborare.

Articolul 17

(1) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea venitului minim asigurat, prevăzut în Statutul Casei de pensii.

(3) În situația în care pensionarul încadrat în gradul I de invaliditate beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația de însoțitor se acordă de ultimul sistem în care acesta a fost asigurat, respectiv de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuție cea mai mare, în situația în care la data pensionării era asigurat simultan în mai multe sisteme de asigurări sociale.

(4) La trecerea în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține.

Articolul 18

(1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între perioada completă de contribuție prevăzută la art. 11 și perioada de contribuție realizată de asigurat până la data acordării pensiei de invaliditate.

(2) Stagiul potențial, determinat în ani, luni și zile, rezultat conform alin. (1) , nu poate fi mai mare decât perioada de contribuție pe care asiguratul ar fi putut-o realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută la art. 11 alin. (2) .

(3) Pentru stagiul potențial acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

a) 0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate;

b) 0,30 puncte pentru gradul II de invaliditate.

(4) În situația în care pensionarul are perioade de cotizare și în alte sisteme de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, stagiul potențial va fi acordat de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuție cea mai mare.

Articolul 19

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, periodic, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii.

(2) După fiecare revizuire medicală, pensionarul de invaliditate are obligația să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacității de muncă, cel mai târziu până la sfârșitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.

(3) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage suspendarea plății pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

(4) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

(5) La schimbarea gradului de invaliditate, stagiul potențial acordat la înscrierea inițială se menține, iar eventualele perioade de contribuție, precum și perioadele asimilate prevăzute la art. 7 , realizate după pensionare, nu se valorifică.

Articolul 20

(1) Începând cu data împlinirii vârstei standard de pensionare, pensionarilor de invaliditate li se stabilește din oficiu pensia pentru limită de vârstă, acordându-se cuantumul pensiei cel mai avantajos.

(2) În situația în care nu îndeplinesc condiția privind perioada minimă de contribuție necesară în vederea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sunt trecuți din oficiu în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, cu menținerea cuantumului aferent pensiei de invaliditate.

Articolul 21

(1) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era asigurat sau pensionar din sistemul propriu.

(2) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor și în situația în care, la data decesului, susținătorul nu îndeplinea condițiile prevăzute la alin. (1) , dar a realizat perioada minimă de contribuție de 10 ani în sistemul propriu.

Articolul 22

(1) Copiii au dreptul la pensie de urmaș:

a) până la vârsta de 18 ani;

b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata încadrării în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, după caz, dacă acestea s-au ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) .

(2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap se efectuează conform reglementărilor legale în domeniu, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.

(3) După fiecare revizuire medicală, pensionarul prevăzut la alin. (1) lit. c) are obligația să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacității de muncă, respectiv al noului certificat de încadrare în grad de handicap cel mai târziu până la sfârșitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.

(4) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (3) atrage suspendarea plății pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap.

Articolul 23

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei de 65 de ani, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

Articolul 24

Pensia de urmaș se stabilește, după caz, în raport cu:

a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, în funcție de perioada de contribuție la sistemul propriu;

b) pensia de invaliditate în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

Articolul 25

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în procent de 60% din pensia susținătorului, prevăzută la art. 24 , indiferent de numărul urmașilor îndreptățiți la pensie.

Articolul 26

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte, cu respectarea prevederilor art. 21 .

Articolul 27

(1) În situația copiilor urmași care au împlinit vârsta de 18 ani, dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la sfârșitul lunii în care aceștia au împlinit vârsta de 18 ani.

(2) În situația copiilor urmași prevăzuți la art. 22 alin. (1) lit. b) , dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la data de 30 octombrie a anului în curs.

Articolul 28

(1) Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o altă categorie de pensie din sistemul propriu și care îndeplinesc condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș din același sistem pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

(2) În cazul opțiunii prevăzute la alin. (1) , pensia se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii la Casa de pensii.

Articolul 29

(1) În sistemul propriu, cuantumul pensiilor la data înscrierii la pensie se determină prin înmulțirea punctajului mediu acumulat realizat de asigurat în perioada de contribuție cu valoarea unui punct de pensie.

(2) Punctajul mediu acumulat realizat de asigurat se determină prin împărțirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuție, prevăzută la art. 11 .

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul pensiei pentru limită de vârstă, acordată asiguraților care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 81 alin. (1)-(3) , punctajul mediu acumulat se determină prin împărțirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuție, prevăzută la art. 81 alin. (1)-(3) , după caz.

(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției individuale, la venitul de referință, stabilit anual de către Consiliul de administrație al Casei de pensii.

(5) Venitul de referință se stabilește de către Consiliul de administrație al Casei de pensii până la data de 31 martie a fiecărui an pentru anul în curs.

(6) Pentru lunile pentru care Consiliul de administrație al Casei de pensii încă nu a aprobat venitul de referință se utilizează ultimul venit de referință stabilit.

(7) La calcularea punctajului mediu acumulat și a punctajului lunar se utilizează 6 zecimale.

(8) Valoarea punctului de pensie se stabilește prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza propunerii Consiliului de administrație al Casei de pensii și a ultimului raport actuarial.

(9) Cuantumul pensiei calculat conform prevederilor prezentei legi se întregește la leu în favoarea asiguratului.

Articolul 30

(1) Pensia se acordă la cererea titularului, a tutorelui sau a curatorului acestuia, a persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat de acesta cu procură specială.

(2) Cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se depune, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare, la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială și-a desfășurat activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază titularul dreptului la pensie.

(3) Cererea de pensionare poate fi retrasă de persoana îndreptățită oricând până la data emiterii deciziei de pensionare.

(4) Procedura de depunere/retragere a cererii de pensionare, precum și actele doveditoare, necesare înscrierii la pensie, vor fi reglementate prin proceduri emise de Casa de pensii.

Articolul 31

(1) Drepturile de pensie se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege și se acordă de la data înregistrării cererii, dar nu înainte de încetarea calității de notar public, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul pensiei de urmaș, aceasta se poate acorda și de la o altă dată, dar nu înainte de încetarea calității de notar public a beneficiarului, după cum urmează:

a) din prima zi a lunii următoare decesului, dacă susținătorul decedat era pensionar al sistemului propriu și cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului;

b) de la data decesului susținătorului, dacă susținătorul nu era pensionar al sistemului propriu la data decesului și cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pensia de invaliditate se acordă de la data încetării calității de notar public, ca urmare a încadrării în gradul I sau II de invaliditate, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

Articolul 32

(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituție.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet și sunt necesare acte suplimentare.

(3) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

(4) Decizia de pensie se comunică titularului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

Articolul 33

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiția restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

Articolul 34

(1) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziție de plată, după caz.

(2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite.

(3) Sumele rezultate în urma efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(4) Termenul general de prescripție curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziției de plată, după caz.

(5) Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea perioadelor de contribuție, perioadelor asimilate prevăzute de prezenta lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(6) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la Casa de pensii.

Articolul 35

(1) Pensia se plătește titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.

(2) Plata pensiei se face lunar, în contul bancar comunicat de beneficiar, iar comisioanele bancare aferente se suportă de către acesta.

(3) Modalitatea de plată a pensiilor va fi stabilită prin proceduri emise de Casa de pensii.

Articolul 36

(1) Plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului;

d) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) ;

e) au expirat 36 de luni de la data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv a pensiei de urmaș conform art. 37 alin. (4) .

(2) În situația pensionarilor de invaliditate care nu mai sunt încadrați în gradul I sau II de invalidate, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 19 alin. (2) .

(3) În situația pensionarilor urmași care nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din prezenta lege, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 22 alin. (3) .

Articolul 37

(1) Plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care:

a) copiii sau soțul supraviețuitor, beneficiari ai unei pensii din sistemul propriu, optează pentru o altă categorie de pensie din același sistem;

b) copilul, pensionar urmaș, a împlinit vârsta de 18 ani și nu face dovada continuării studiilor;

c) pensionarul obține venituri în calitate de notar public;

d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit.

(2) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b) , care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.

(3) Suspendarea plății pensiei și a indemnizației pentru însoțitor, după caz, se poate face și la cererea pensionarului, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

(4) În cazul pensionarilor care nu au transmis decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care au expirat termenele de transmitere prevăzute la art. 19 alin. (2) și art. 22 alin. (3) .

(5) Plata indemnizației pentru însoțitor se suspendă în situația schimbării din gradul I în gradul II de invaliditate, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă prevăzut la art. 19 alin. (2) .

Articolul 38

În situațiile în care au fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea plății pensiei, reluarea în plată a acesteia se face, la cerere, după cum urmează:

a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea, în situațiile prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. a) și lit. d) și alin. (3);

b) de la data suspendării plății pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. b) , cu respectarea termenului general de prescripție, pentru întreaga perioadă de studii dovedită;

c) de la data de 1 noiembrie, cu respectarea termenului general de prescripție, în situația în care suspendarea plății pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) ;

d) începând cu data de întâi a lunii următoare încetării calității de notar public, cu respectarea termenului general de prescripție, în situația suspendării plății pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. c) , dată de la care pensia se recalculează prin adăugarea perioadei de contribuție realizată în perioada de suspendare;

e) începând cu data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv de urmaș, cu respectarea termenului general de prescripție, în cazul pensionarilor prezentați la termenul de revizuire medicală periodică stabilit și care depun decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) și la art. 22 alin. (3) ;

f) începând cu data de întâi a lunii următoare prezentării la revizuirea medicală periodică, în cazul pensionarilor care nu sau prezentat la termenul stabilit și care depun decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) și la art. 22 alin. (3) .

Articolul 39

Încetarea, suspendarea, reluarea plății pensiei, precum și orice altă modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de Casa de pensii, cu respectarea regimului juridic al deciziei de pensie.

Articolul 40

Pensiile acordate în temeiul prezentei legi nu se pot cumula cu veniturile realizate în calitate de notar public.

Articolul 41

Pensionarii sistemului propriu sunt obligați să comunice Casei de pensii orice schimbare de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.

Articolul 42

(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturile de pensii cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data decesului.

Articolul 43

(1) Casa de pensii poate actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcție de resursele financiare ale sistemului și de propunerile cuprinse în ultimul raport actuarial.

(2) Actualizarea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează prin actualizarea valorii punctului de pensie, prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administrație al Casei de pensii.

(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul mediu acumulat aferent pensiei aflate în plată înmulțit cu noua valoare a punctului de pensie.

Secțiunea a 2-a — Ajutoare financiare

Articolul 44

În cadrul sistemului propriu, asigurații au dreptul la următoarele categorii de ajutoare financiare:

a) ajutor financiar pentru retragerea din profesie;

b) ajutor de deces.

Articolul 45

(1) Asigurații care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii au dreptul la un ajutor financiar pentru retragerea din profesie, dacă au realizat o perioadă minimă de contribuție de 5 ani.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, o singură dată, după încetarea calității de notar public.

(3) Nu beneficiază de ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) asigurații care au realizat perioada minimă de contribuție necesară acordării pensiei pentru limită de vârstă și au încetat calitatea de notar public anterior împlinirii vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege.

Articolul 46

(1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie se determină în funcție de venitul mediu lunar asigurat al solicitantului și de perioada de contribuție realizată până la momentul solicitării prestației de asigurări sociale.

(2) Cuantumul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se calculează prin înmulțirea venitului mediu lunar cu coeficientul de multiplicare prevăzut în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Perioada de contribuție realizată până la data solicitării ajutorului financiar Coeficient de multiplicare al venitului mediu lunar De la 9 ani până la 10 ani 15 De la 8 ani până la 9 ani 12 De la 7 ani până la 8 ani 10 De la 6 ani până la 7 ani 8 De la 5 ani până la 6 ani 6

(3) Venitul mediu lunar al asiguratului din perioada de contribuție se determină prin raportarea sumei veniturilor lunare asigurate pe întreaga perioadă de contribuție la numărul de luni corespunzător perioadei de contribuție realizată în sistemul propriu.

(4) La calculul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie, din perioada de contribuție exprimată în ani, luni și zile calendaristice se iau în considerare anii și lunile întregi, iar zilele se neglijează.

Articolul 47

(1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat în termenul general de prescripție, calculat de la data încetării calității de notar public.

(2) La încetarea calității de notar public prin deces, ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat de soțul supraviețuitor sau, în lipsa acestuia, de copiii ori părinții asiguratului.

(3) În situația în care, la încetarea calității de notar public prin deces, există membri de familie cu vocație la pensie de urmaș, aceștia trebuie să opteze între ajutorul financiar pentru retragerea din profesie sau acordarea pensiei de urmaș, potrivit legii.

Articolul 48

(1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutor de deces o singură persoană, care poate fi, după caz:

a) soțul supraviețuitor;

b) copilul;

c) părintele;

d) reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la lit. a)-c) ;

e) oricare altă persoană care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) Ajutorul de deces se acordă în cazul persoanelor care, la data decesului, aveau calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului propriu, indiferent de perioada de contribuție realizată.

(3) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă și la decesul notarului public care a beneficiat de ajutor financiar pentru retragerea din profesie în cadrul sistemului propriu.

Articolul 49

(1) Ajutorul de deces se acordă, la cerere, persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat de către aceasta prin procură autentică, pe baza certificatului de deces și a actelor justificative, și poate fi solicitat în termenul general de prescripție, calculat de la data decesului.

(2) Ajutorul de deces se acordă numai în situația în care contribuțiile asiguratului și eventualele accesorii datorate până la data decesului sunt achitate la zi.

(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabilește prin Statutul Casei de pensii.

Articolul 50

(1) Cererile privind acordarea ajutoarelor financiare, însoțite de actele doveditoare, se depun la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază solicitantul.

(2) Modalitatea de depunere a cererilor, precum și actele doveditoare, necesare acordării ajutoarelor financiare, vor fi reglementate prin proceduri emise de către Casa de pensii.

Articolul 51

(1) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituție.

(2) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului de deces se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii la această instituție.

(3) Termenele prevăzute la alin. (1) și (2) se prelungesc în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet și sunt necesare acte suplimentare.

(4) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea privind acordarea ajutoarelor financiare.

(5) Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Modelul deciziei privind acordarea ajutoarelor financiare se aprobă prin hotărâre a Consiliului de administrație al Casei de pensii.

Articolul 52

Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiția restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

Articolul 53

(1) Ajutoarele financiare se plătesc titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.

(2) Plata ajutoarelor financiare se face în contul bancar comunicat de beneficiar.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în situații deosebite, plata ajutorului de deces se poate face și prin casierie sau prin mandat poștal.

(4) Modalitatea de plată a ajutoarelor financiare va fi stabilită prin proceduri emise de către Casa de pensii.

(5) Comisioanele bancare aferente plății drepturilor prevăzute la alin. (2) se suportă de către Casa de pensii.

Articolul 54

(1) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea și/sau plata ajutoarelor financiare, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziție de plată, după caz.

(2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite.

(3) Sumele rezultate în urma verificărilor efectuate prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(4) Termenul general de prescripție curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziției de plată, după caz.